Ajunsi insa acasa TREBUIA sa reintram in normal.
La acea vreme Aida inca era prietena cu pireul de legume, de toate
legumele , era si de fapt inca este mare mincatoare de salata de vara, astfel incit acestea 2 plus sucul de portocale erau nelipsite in meniul zilnic. Pentru ca eram chiauna de tot ce ni se intimpla, pentru ca mi se parea foarta multa informatie de asimilat pe care credeam ca nu o sa reusesc sa o stapinesc niciodata, pentru ca nu puteam sa rasfoiesc cartile sau internetul ori de cite ori baga Aida ceva in gura, am invatat repede care sunt hidratii rapizi si cei lenti:
HIDRATII RAPIZI ii gasim in zahar, fructoza, dulciuri, fructe, sucurile de fructe, lapte, iaurt..
HIDRATII LENTI ii regasim in piine, fainoase, paste, orez, orez, legume…
mi-am facut 3 notite cu principalele ”chestii” alimentare de care stiam ca ”ne lovim” in fiecare zi.
Ptr Aida prinzul se incheia intotdeauna cu cana fresh de portocale, asa ca iata ca m-am lovit de prima problema. Cum sa-i mai dau eu acum Aidei 250ml fresh care ar fi fost 33 hidrati rapizi cind ”portia” de la prinz de rapizi era de doar 
15 hidrati?! Nu puteam sa-i spun nu-ti mai dau. Pur si simplu nu puteam. Imi promisesem mie ca nu voi folosi expresia NU AI VOIE SA MANINCI. Ideea salvatoare a fost sa cumpar pahare mici, foarte mici ca cele de …tuica asa ca in loc sa primeasca o portie de suc acum Aida primea 3 portii si respectam si cei 15 hidrati rapizi pe care-i aveam in schema .
Alta problema a fost ..ce sa-i dau sa manince cind zice ca-i e foame dar nu este ora de masa. Am apelat la ceea ce Aida numea bunatati: un platou cu ceapa verde, castravete, sunculita de praga, brinzica, 3 masline, si iata ca am mai rezolvat o problema.
Apoi s-a pus problema dulciurilor: multa vrema i-am dat Aidei ciocolata cu indulcitor, rupta in bucatele ca sa para mai muuulta
, dar am observat repede dulciurile fara zahar au uneori chiar si mai mult carbohidrati fata de cele cu zahar, E adevarat ca cele cu zahar urca glicemia mai repede dar daca sunt mincate la momentul oportun -virf de insulina, masa principala, sunt numai bune, asa ca am renuntat la dulciurile ”speciale” si am inceput si noi sa manincam ca ceilalti copii: oua Kinder etc. Paradoxul este ca pina la diabet Aida nu a pus gura pe Kindere si alte minuni din astea, dar am zis sa evitam teoria ”fructului interzis”. Nu-mi doream un copil cu glicemii perfecte, desi astea erau si sunt oricind binevenite
, dar care infrinat de la anumite pofte culinare sa se ascunda in camara si sa inbuibe fara stirea mea. Am stabilit o relatie de sinceritate cu Aida care functioneaza pina in ziua de zi si sper sa tina muult timp de aici incolo.
Am descoperit ulterior si boniboanele care ”pacaleau” dorinta de dulce atunci cind schema nu ne-o permitea -cintariti un bonibon si o sa vedeti ca nu-i o tragedie daca copilul maninca una intre mese ca si …pofta.
Am invatat ca ciocolata desi contine zahar nu este buna la hipo, ptr ca este grasa si se absoarbe greu.
Am invatat ca copiii sunt diferiti asa ca de ce nu si diabetul/glicemia lor ar reactiona diferit, asa ca cel mai corect este ca cel putin pentru inceput sa va notati tot, cum a influentat glicemia un anumit aliment, uneori teoria care este intradevar general valabila mai trebuie ”personalizata”.
Notati tot, vedeti ce glicemie a avut copilul dupa sa zicem … o portie de piure… a venit cu hipo asta inseamna ca in cazul vostru trebuie sa subestimati un pic hidratii adica daca viitoare daca in schema aveti 22 HL in loc sa-i puneti in farfurie 100 gr piure, puneti-i ceva mai mult. Notati iar, vedeti ce se intimpla si comparati.
Aveti grija sa nu incurcati insulinele. O doza dubla de rapida inseamna monitorizare atenta in urmatoarele 4 ore si mincat de multi hidrati in plus, scos glucagon de la frigider dar…in primul rind sunat imediat medicul.
Apropo, Glucagon aveti in casa? E musai sa aveti!
Daca-mi mai aduc aminte ce alte trucuri am mai folosit revin, dar daca si voi aveti alti asi in mineca, va rog sa-i impartasiti cu noi pentru ca sunt convinsa ca le-ar fi de mare folos mamicilor cu pitici debutanti in viata asta ceva mai dulce.
De exemplu Aida nu a fost mofturoasa la mincare. Ok nu maninca ea decit citeva feluri de mincare, chiar si acum la virsta de 12 ani, dar nu m-am lovit de situatia sa-i fac insulina si sa nu mai vrea sa manince. Cred ca solutia in acest caz este existenta in casa a unui aliment care stiti sigur ca-i place.
Poate un virf de nesquick in lapte il face mai atractiv… poate un sandwich cu ”ochi si gura” e mai ”mincabil”
Dragele si dragii mei, e greu la inceput dar cum se spune timpul vindeca ranile, notiunile devin mai clare, ceata si panica dispar usor usor, durerea se mai estompeaza, si fara sa va dati seama toata aceasta tevatura devine noua voastra NORMALITATE.
In poza aceasta sunt eu cu Aida la cred 7 luni de la debut, la prima petrecere de Craciun organizata de doamna doctor Mihaela Vlaiculescu
Si iata ca, fara sau cu voia diabetului am crescut si astazi suntem o frumoasa domnisoara de 12 ani, insa nu puteam creste atit de frumos si sanatos decit alaturi de un prieten drag, un OM pe care viata ni l-a scos in cale.
Si acum va copiez mai jos raspunsul meu dar si a Dianei, de acum 2 ani, la intrebarea care ar fi primele 3 lucruri pe care le-as spune unui parinte cu copilul la debut de diabet, marturii ce pot fi gasite pe site-ul Asociatie Sprijin pentru
Diabet
DIABETUL … NE-A DAT DESTULE BATAI DE CAP
Diana, debutul diabetului dulcinelului in urma cu 3 ani:
Diabetul…ne-a dat destule batai de cap.
Bine ati spus, doamna doctor, la un moment dat ceva de “comunitate”…am devenit una fara sa vrem neaparat, iar asta ar fi partea pozitiva, fara de care nu stiu ce m-as fi facut… Nu e usor in nici o faza a bolii, nici macar atunci cand mai crestem, dar garantez ca toate experientele neplacute ne intaresc si ne invata pe mai departe.
1Cred ca la debut este important sa ai norocul sa dai peste medicul “ideal” care nu si-a lasat acasa intr-un sertar “latura umana”, este important pentru toata familia ta, nu doar pentru dulcinelul tau! Daca nu-ti iese din prima, mai cauta!
2Bucura-te ca nu ai fost nevoit sa traiesti experienta asta cu ceva ani in urma; acum ai la dispozitie tot ce e nevoie: glucometru, pen cu insulina, glucagen, pompa de insulina, senzori de monitorizare, chiar si banala eticheta pe care scrie “glucide:” etc.
3Nu uita sa ai grija de tine si de tonusul tau, ca si tu la randul tau sa poti avea grija de dulcinelul tau!
SA INTELEGEM CU ADEVARAT DIAGNOSTICUL
Ioana, debutul diabetului dulcinelului in urma cu 7 ani:
1sa accepte si sa inteleaga cu adevarat diagnosticul si mai ales faptul ca din pacate odata ce organismul nu mai produce insulina nici o planta , balarie sau regim nu poate INLOCUI acest lucru. Daca déjà au acceptat, atunci felicitari! Batalia e pe sfert cistigata
3sa gaseasca NEAPARAT un medic bun pentru diabet si pentru suflet. Vor avea nevoie atat ei cat si dulcinelul. Odata ce au gasit un medic bun, o lunga serie de alte puncte ce urmeaza sunt ca si rezolvate: consiliere, informare, tratament adecvat, intelegere si cate si mai cate altele.
3sa spere intr-un viitor ‘leac’ (solutie tehnica; device medical ultraperformant…) dar sa nu uite nici o secunda ca pentru a putea fi un potent beneficiar al ‘leacului’ trebuie sa pastreze in conditii optime organismul dulcinelului. Cuvintul ‘leac’ e un termen generic si este folosit aici nu tocmai in sensul dat de dex. Vor fi suisuri si coborasuri, vor fi satisfactii si frustrari, diabetul e viclean si uneori formulele invatate nu functioneaza cum ar trebui, insa intotdeauna trebuie sa ne straduim sa obtinem cele mai bune glicemii. Chiar si atunci cand obosim si simtim ca nu mai putem…. Un medicfoarte drag sufletului meu mi-a zis acelasi lucru la una din primele noastre intilniri: ”ca sa putem beneficia de progresele medicinei, atunci cand va fi momentul, trebuie sa avem mare grija de organism ca sa avem material bun pe care sa lucram”
4si sperind ca punctul 1 e deja rezolvat , i-as mai spune sa nu uite nici o clipa ce dulcinelul lui este un copil NORMAL si l-as sfatui sa nu foloseasca expresii ca ”nu ai voie sa maninci” ci ‘hai sa mai asteptam un pic pana la ora de insulina si apoi mancam impreuna….”
August 20th, 2016 | 
Author: 
Posted in 
Tags: 