Archive for the ‘copiii’ Category
Si fuse si bazarul de Craciun organizat de Liceul Waldorf Nr 1 din Bucuresti….
Noi bricolind cu drag si spor pentru bazar…
iar produsele finite de anul acesta au fost….
Si recolta a fost…. fabuloasa suma de 85 de lei…
Dincolo de aceste poze si de banii strinsi de copila a fost multa distractie, voie buna si bucuria copilei de a bricola in familie. Deja ne gindim cu ce noutati sa venim la anul
Iar glicemia pe final de bazar a fost 143.
Cind eram eu juna prima si ma intrebau babele citi copii imi doresc raspundeam fara nici o ezitare: 3 maica. Si sincer, ani la rind, asa mi-am imaginat eu familia mea: 3 copchii si una bucata sot. Intre timp planurile s-au mai schimbat , juna s-a mai copt si s-a limitat doar la o mindrete de copila, dar in week-endul ce tocmai a trecut mi-am vazut visul cu ochii. Adica am avut pe inventar 3 fete cucuiete si una bucata sot. Doua din cele 3 fete sunt frumoasele verisoare ale Aidei care au venit intr-o ‘excursie de week-end’ la noi (ele locuind la 10 minute distanta ). A fost absolut minunat. Nici n-am stiu ca sunt copii in casa.
Nu stiu daca facem bine sau nu, dar noi incercam sa marcam acesti ani ai copilariei Aidei motiv pentru care 99.99 % din timp programul ni-l face domnisoara in cauza. Distractiile mondene sau cele tip ‘ca doi porumbei’ le-am aminat pentru vremea cind copila ne va saluta din mers zicind ca pleaca la intilnire. Pina atunci vrem sa-i oferim copilaria care o merita acordindu-i tot timpul si energia noastra. Dar ca sa pot face asta un ‘singur dor’ am si eu: ca Simbata dimineata dupa incheierea programului glicemie/insulina sa ma lasi SA DOOOOORM/lenevesc pina pe la 11-12.
Si asa cum spuneam, avind cele 2 fete cucuiete la noi in week-end, domnisoara Aida a avut ocupatie, asa ca jumatate de zi am avut liber la leneveala. Ce bine a fost… Dupa prinz am fost la plimbare in IOR sa admiram paunii, lebedele si broastele testoase, sa mincam inghetata si sa ne distram, si gata ziua de Simbata, iar Duminica am fost la un atelier de creatie unde fetele au mesterit la niste desene si rame pe care le-au decorat cu pasta fimo.
Am avut parte de un week-end super relaxant cu multa inghetata, si imi doresc sa repetam experienta.
Dar, pentru ca intotdeauna exista un dar…, tot Simbata am avut si prima abatere de la rutina mea de tip 3 http://cuburidezahar.blogspot.com/2011/03/tipuri-si-etichete.html.
De cind cu povestea asta cu diabetul, adica de 4 ani, merg la culcare in fiecare seara numai dupa ce-i testez glicemia copilei la ora 01.00 noaptea (acum intelegeti de ce sunt asa disperata dupa acele citeva ore de rasfat Simbata dimineata?!). Cred ca am acumulat foarta multa oboseala, altfel nu-mi explic cum de Simbata seara am adormit fara a-mi mai face datoria, si toata noaptea am fost intr-o stare foarte ciudata in care dormeam dar in acelasi timp constientizam ca trebuie sa ma trezesc pentru glicemie si nu puteam. Nu stiu cum sa explic dar dormeam si eram treaza in acelasi timp insa fara a ma putea ridica din pat. Foarte ciudata si nasoala starea si sper sa nu se mai repete. Cineva acolo sus ne iubeste insa si am avut noroc de glicemii bune peste noapte , fara risc de hipo, pentru ca valoarea de dimineata a fost 68.
O zi frumoasa tuturor si glicemii bune dulcineilor mari si mici!
Te trezesti bucuroasa cu gindul ca in sfirsit a venit Martie, Martie-Martisor, te uiti pe fereastra si ce sa vezi (?) ninge asa ca-ti amintesti subit ca de citeva zile iarna sa incapatineaza sa plece. Zimbetul dispare! Apoi se trezeste minunata copila entuziasmata tare, exclamind ”Uraaa a venit Primavara! Mami trebuie sa-mi aduci azi un ghiocel vestitorul primaverii” Calendaristic vorbind copila are dreptate, si gindesc ca pina la urma nu conteaza ce vedem pe fereastra ci ceea ce simtim. Asa ca haideti sa fim veseli si sa simtim primavara, poate asa pleaca si baba iarna de la noi.
Ghiozdanelul copilei ascunde azi o mica comoara lucrata cu ale ei 2 minute dibace in ziua de Simbata. Acum 2 saptamini am fost la un atelier de martisoare de unde am furat tehnica modelarii pastei fimo, asa ca Simbata am organizat si noi acasa un mic atelier invitindu-le la lucru pe finutele noastre si pe prietena si colega copilei, Daria (cea cu care are de altfel si o formatie Ioana Stea -nice name nu-i asa, de! ma iubeste copila). Ce-a iesit se poate vedea in poze.
Abia astept sa se intoarca azi copila de la scoala cu impresiile primului Martisor petrecut aici. In alta ordine de idei, am inteles de la fete (a mea copila si Daria) ca diseara va fi o petrecere ‘privata’ la mine acasa in cinstea Martisorului. Cum se va desfasura aceasta nici nu vreau sa stiu. Pina atunci eu am ca tema gasirea macar a unui ghiocel pentru minunata-mi copila.
Ca sa nu ne iesim din mina , Duminica aceasta vom merge la un atelier de bijuterii din pasta fimo, asa ca in curind cred ca-mi voi putea deschide butic
O primavara frumoasa va doresc, dar mai ales dulcineilor mari si mici.
La multi ani Marta Denisa!
Edit later: Am gasit ghioceii mult doriti de copila asa ca pot spune ca mi-am indeplinit cu succes misiunea. Evrikaaaa!
Ajunsa acasa, petrecerea de Martisor este in plina desfasurare: flori de primavara, zambile, narcise, ghiocei insirati in toata sufrageria, lumina data pe semiintuneric si tromboscopul in actiune, atmosfera de disco veritabila. Din sufragerie se aude alternativ ba glasul suav al Selenei Gomez ba acordurile unei melodii cu Shakira. What a nice combination! Iar zuzele mele ce credeti ca fac filmeaza scene pentru a monta un videoclip cu ele pe care apoi, noi astia mari, avem apoi datoria de a-l posta pe YouTube ca sa devina cunoscute si sa-si faca fani. Oare cum or iesi scenele pe melodiile Shakirei? Doamne… si cind te gindesti ca eu la virsta lor faceam hainute la papusi?!
Aaaaa, si era sa uit copila a primit martisoate de la TOTI baietii din clasa, iar de la ‘iubitu’ Darius a primit un martisor pestisor. Concluzia copilei: ”mami deci Darius ma vede ca pe o sirena, asta inseamna ca sunt sirena lui, ce tare!”
Iubesc Liceul Waldorf nr. 1 , liceu&scoala la care invata fiica-mea. Cred ca aceasta afirmatie a aparut si va aparea in toate posturile legate de ce se intimpla la scoala copilei mele.
Dupa o saptamina de vacanta si alte trei de varicela, timp in care copila a rezistat eroic izolarii, Carnavalul organizat Vineri de Liceul Waldorf a picat cum nu se putea mai bine. Astfel, copila a avut ocazia de a se intoarce in forta in rindul colegilor.
Dimineata inainte de a pleca de acasa, copila m-a intrebat sovaind ‘mami ce sunt alea emotii? ca eu simt asa ceva, nu stiu cum sa spun, dar cred ca am emotii, abia astept sa-mi vad din nou colegii. Crezi ca le-a fost dor de mine?”
Ajunsi acolo am constatat ca evenimentul a fost impartit pe etaje: la parter erau clasele V-VIII, iar la etaj juniorii de la clasele I pina ala a IV-a. Asa ca, cu parere de rau, am ratat prezentarea mindrelor dnei toane, http://www.toane.ro/2011/02/25/carnavalul/ , dar nu si o poza cu acestea, alias Cleopatra, Afrodita si copila mea in rolul printesei primaverii.
La etaj, juniorii au prestat astfel: clasa I – poezii si cintecele reprezentind trecerea de la iarna la primavara copiii fiind impartiti in printi si printese ale iernii sau primaverii; clasa a II-a -o sceneta inspirata dintr-o fabula cu soriceii si pisicute; clasa aIII-a a prezentat un scurt moment la flaut si epoca de istorie pe care tocmai o incheiasera, printr-o sceneta ce trimitea cu gindul inceputurile stravechi ale poporului roman la getodaci, daci si romani, la Sarmisegetuza si columna lui Traian -foarte frumos moment iar acesti copiii peste ani si ani sigur vor sti sa raspunda la intrebarea ‘cum s-a format poporul roman?'; iar clasa a IV-a a prezentat epoca de Limba si Literatura Romana si pot sa spun ca a fost momentul culminat al intregii prezentari -am ris cu lacrimi vizionind o scurta sceneta ce avea la baza poezia Mama lui Stefan cel Mare -desi calitatea pozelor este foarte slaba datorita luminii si nepriceperii mele nu pot rezista tentatiei de a posta si 2 poze cu frumuselul Stefan cel Mare ce tocmai se intorcea ranit de la oaste la castelul mamei sale.
Toate momentele prezentate au fost absolut minunate, copiii au fost, si sunt, senzationali, iar ca si timp , ca de obicei, organizarea a fost la superlativ totul fiind atit cit trebuie nici prea mult sa plictiseasca dar nici prea putin. Am auzit-o pe copila mea spunindu-i doamnei ca ea nu mai vrea sa plece de acolo.
Dupa prezentarea artistica, copiii s-au retras in claselor lor pentru o mica gustarica si ‘socializare’. Aici fiica-mea a avut deosebita placere de a sta non-stop in compania ‘iubitului’ ei Darius Din punct de vedere al diabetului nostru, aceasta gustarica a venit fix la momentul potrivit, asa ca glicemiile sau programul de peste zi nu a fost absolut deloc afectat.
N-am citit nimic de Rudolf Steiner (sunt o ignoranta de! ) deci nu principiile acestuia m-au indemnat sa-mi inscriu copila la aceasta scoala, ci motodele de predare despre care citisem si auzisem (sincer, lucrez in administratia unei institutii de invatamint primar ce urmeaza british curiculum , asa ca stiam dinainte cite ceva ref. la metodele de invatamint alternativ), si afirm cu toata sinceritatea ca ceea ce se intimpla la aceasta scoala Waldorf a intrecut cu mult cele mai optimiste asteptari.
Dupa creierul meu, atita cit il am :), copiii trebuie sa ramina copii in orice circumstante, sa invete intr-un mod placut, sa simta, sa traiasca si sa se bucure pe deplin de aceasta etapa minunata de viata numita copilarie.