Noi si Diabetul

Posts Tagged ‘hipoglicemie’

Frica! Ce este oare frica?

Pina sa intre Aida in viata mea nu-mi aduc aminte ca acest sentiment sa ma fi incercat vreodata. Sa fi fost inconstienta tineretii?  Poate. Mi-aduc insa  aminte   cind m-a incoltit  frica pentru prima data.  La doar citeva luni de cind  nascusem copila, eram in bucatarie pregatind toate cele pentru a doua zi cind deodata au inceput toate sa se miste. Era cutremur si primul gind care m-a strafulgerat a fost ‘Aida!’ . In fractiuni de secunda eram deja cu bebelusa in brate. Nu era primul cutremur  pe care il traisem insa era prima data cind m-a speriat. Atunci am inteles ca a fi parinte inseamna sa fii pur si simplu ingrozit , terminat de frica, la sesizarea si celui mai mic pericol asupra puiului tau.

Cutremurul a trecut, noi ne-am continuat linistiti viata, iar frica nu am mai simtit-o pina in Iunie 2007 cind diabetul a intrat cu bocancii in viata noastra. Atunci am plins, am urlat, m-am intrebat de mii de ori ‘de ce?’ dupa care cu ajutorul doctoritei noastre am inteles ca pentru binele Aidei trebuie sa ma adun si sa merg mai departe, si nu oricum ci cit mai normal si frumos posibil. Si uite asa au trecut peste noi alti ani, ani frumosi desi cu diabet de data aceasta, ani cu glicate bunicele -privind retrospectiv parca cele mai  bune glicate le-am avut in anii imediat dupa debut.  Frica a mai venit, asociata cu cite un hipo cum ar fi cel de aici  sau aici,  dar de fiecare a plecat repede.

Dupa ce am inceput anul 2013 ‘ intr-un mare stil’  ,  istoria s-a repetat  in vara,  insa de data asta a fost cumplit. Eram la tara la bunici intr-un sat din Olt. Copila s-a jucat toata ziua prin curte avind grija de toate orataniile si ‘ajutindu-si’ bunica la treburi, insa nu a facut nici un efort extraordinar, doar miscare in aer liber.  Pe vremea aceea faceam Humalogul dimineata, prinz si la ora 18-19 iar Lantusul la ora 21 . Cam acelasi scenariu s-a derulat si in acea zi doar ca fiind vara si stind afara pina mai tirziu am facut Lantusul cu o oarecare intirziere.

Ora 23.20 GL 187; Facut Lantus  si baut 120 ml lapte preventiv pentru ca facuse miscare toata ziua. Copila merge  la culcare.

Ora 23.44 – tresar -am convingerea ca  ceva sau cineva, o forta mai presus de noi,  are grija de dulcineii nostri si ori de cite ori este nevoie apasa butonul nostru de alarma – si merg sa-i verific  glicemia. Surpriza: Gl 79, mincam  repede 10 gr zahar  si 1 croisant mare.

Ora 00.04 GL 59; 15 gr zahar (ma gindeam  ca usor, usor va intra si croisantul in actiune)

Ora 00.08   GL 62 /// Ora 00.14  GL 72 /// Ora 00.26  GL 89 /// Am crezut ca am scapat. 

Ora 01.04 GL  26. Copila este foarte obosita si mi-e destul de greu sa o tot trezesc si sa-i dau sa manince asa ca decid sa-i  fac  glucagonul . TOT. Aici cred ca am gresit  si ca jumatate ar fi fost  suficient, insa e usor   de zis asta acum,  atunci frica a fost mare.

Ora 01.06 GL 34 // Ora 01.10. GL 68 //Ora 01.16 GL 103 //Ora 01.34  GL 17 0 In sfirsit pot rasufla usurata.

Ora 02.26 GL 371

Ora 02.45 Gl 400 Ma panichez din nou  de teama  ca acum  sa nu urce prea mult si ii fac corectie.

Ora 03.20 GL 327  Iar ma apuca panica de teama ca glicemia sa nu inceapa sa o ia din nou la vale. Cedez nervos  si o sun pe doamna doctor care ma linisteste spunindu-mi  ca ce am facut a fost  bine si ca de acum pericolul a trecut. Doamne cit e de bine sa fii in grija unui astfel de medic! Sa ne traiti multi ani  fericiti doamna doctor ca mare nevoie avem  de dumneavoastra! Si sper sa nu va mai trezesc niciodata in miez de noapte.

Ora 4 GL 205 // Ora 04.40 Gl 154 // Ora 05.39 GL 134

Am fost ingrozita de frica intreaga noapte, stomacul mi-a fost  un pachet de nervi si sunete ciudate, si m-am   intrebat intr-una in ce directie sa apuc in caz de nevoie. Va reamintesc ca eram la Olt iar cel mai apropiat spital ar fi fost cel de la Caracal sau Slatina.  Faptul ca nu eram in Bucuresti a fost un factor de stres in plus.

Nu-mi mai amintesc ora exacta dar la un moment dat, dupa ce i-am facut glucagonul, copila a inceput sa acuze dureri de burta si greata, ca in final sa si verse. A fost insa o singura varsatura dupa care a adormit  linistita pina dimineata. Probabil ca varsatura si eliminarea hidratilor ingerati asociata cu corectia facuta, a fost motivul pentru care desi i-am facut  glucagon iar glicemia a urcat destul de mult, dimineata a avut  glicemia buna.

Zorii zilei  ne-au gasit pe mine facind planton iar pe domnisorica mea dormind linistit si avind glicemia 118 la ora 08.58.

Asta a fost ce de-al treilea episod cauzat de o reactie neinteleasa in urma administrarii Lantusului-de fapt nu stiu daca este vorba de Lantus in special pentru ca ni s-a intimplat recent si cu Humalogul. Prima data ni s-a intimplat la mare dar a fost chestie de minute, apoi de Revelion 2013. De fiecare data la distanta de citeva minute de la admistrarea insulinei, aceasta parca ia foc si arde rapid  nefacind fata direct proportional hidratilor luati suplimentar.

Nu a trecut mult timp insa si am avut  parte de  o noua provocare acum nu mai bine de o luna.  Intr-o Simbata seara, dupa ce i-am facut  Lantusul copilei, la numai  citeva   minute glicemia a inceput sa o ia la vale si am reusit  sa o tinem in friu cu hidrati fie din dextroza, zahar sau  minicroisante luate  la internal de 10 min. Intr-o ora si jumatate a mincat copila mea dublul cantitatii de hidrati de la o masa de prinz normala. Si asta pentru ca desi  minca in continuu  glicemia  se incapatina sa urce, mai mult -abia daca o puteam tine pe loc sa nu coboare.

 Daca pina in vara faceam Lantusul la ora 21 sau chiar mai tirziu, dupa episodul Olt am decis sa-l mutam la ora 18 ca daca cumva  episodul se repeta  macar  sa ne prinda treji.  Acum scenariu devenea ora 18 Lantus, stat  si observat 1 ora ce se intimpla si abia apoi facut  rapida de seara. In felul acesta mi-am luat masuri de siguranta pentru un eventual  hipo de seara,  insa au aparut probleme pentru  a doua zi. Intrucit actiunea Lantusului de termina undeva pe la ora 16, pret de 2 ceasuri pina la ora 18 cind  ajungeam eu acasa de la serviciu  ramineam descoperiti iar copila ajungea  la glicemii de 250-300.

Dupa vreo 2 saptamini de glicemii foarte mari seara am decis sa revenim la vechea schema si anume: Humalog la ora 18 iar Lantusul la ora 21 cind teoretic ar trebui sa mai  fie putin spre deloc Humalog in organism, dupa care  stam in expectativa inca o ora si ceva si… abia apoi  mergem la culcare. Spre deosebire de pina asta vara, conditia este sa nu mai intirziem de ora 21 sau daca vreodata  se va mai intimpla sa nu mai mergem la nani  pina nu vedem ce se intimpla dupa Lantus. Oricum de fiecare data nebunia a durat cam o ora – doua…

Pentru ca saptamina trecuta aceeasi reactie agresiva a insulinei s-a produs urmare inteparii din greseala a unui vas de singe (la scoaterea acului am avut picatura de singe), ne intrebam daca nu cumva chiar asta este explicatia.  Chiar daca la episoadele anterioare n-am avut picatura de singe se prea poate ca inteparea vasului sa fie fost superficiala iar cind am retras  acul peretele vasului de singe  sa se fi inchis imediat.

Nu am tras o concluzie clara si sa nu credeti ca nu m-am intrebat  si daca nu cumva am facut rapida in loc de lenta si credeti-ma ca nu asta s-a intimplat- am ajuns chiar sa fac poze la penul de Lantus si sa-mi intreb copila ‘il vezi mami?, este gri daca te intreb mai tirziu  ce ti-am facut  sa tii minte ca a fost gri’.  Poate inteparea unui vas de singe este explicatia, poate faptul ca copila mea a crescut  si este in perioada de prepubertate, poate vara-toamna asta au fost mai cu ghinion pentru diabetul nostru, poate putin din fiecare… poate… poate…

Ideea este ca desi copila accepta  doar antebratul si picioarele ca si locuri pentru  insulina, recent  am convins-o  sa-i fac Lantusul  mai pe lateral unde este sunt mai putine vase de singe si mai  mult tesut adipos  iar absorbtia sper sa fie mai lenta. Cum de citeva luni incoace nimeresc toate vasele de singe (daca asta se intimpla intradevar), desi am ceva state in diabet, cred ca nici nu are rost  sa ma mai intreb sau necajesc. Sper doar sa fi facut toate artificiile necesare  sa nu o mai patim, ca tare  urit este.

Voua vi s-a intimplat asta vreodata?

Mi-as dori ca la acest post sa primesc cit mai multe comentarii  de la voi.

Edit later:  Nu am cuvinte sa multumesc tuturor celor care si-au  gasit  citeva minute  sa comenteze pe blog, mai ales ca stiu ca timpul a devenit  realmente o problema pentru toti.  Comentariile voastre m-au ajutat foarte mult sa inteleg ca pur si simplu  se poate  intimpla,  si astfel sentimentul de vina ca poate  fac eu ceva gresit  a mai disparut. Intre timp parca si  frica s-a mai estompat, dar  inca sunt cu ochii pe copila ca pe butelie dupa insulinele de seara. Si pentru ca am primit  un mail in care o mamica era complet nemultumita de Lantus  vreau sa precizez ca noi am convietuit  cu acest Lantus foarte bine ani la rind, si sper sa o facem in continuare,  si chiar nu stiu daca el, Lantusul a avut  vreo vina in aceste episoade de hipo. Cred ca a fost un cumul de mai multi factori. Va multumesc inca odata tare, tare mult pentru comentariile voastre.

si bine v-am regasit in 2013.
Voi ce mai faceti? Sunteti bine, sanatosi, pregatiti sa va luati la trinte si in 2013 cu ‘prietenul’ nostru diabetul?

Noi suntem Ok, copila e sanatoasa si vesela ca intotdeauna si-mi doresc din tot sufletul sa ramina asa multi, multi ani.

Dar sa trecem peste amabilitati si sa va zic cum am intimpinat noi acest an nou, 2013. Dupa zile bune de vacanta in care copila a stat numai pe glicemii de 100 de am zis ca l-am prins pe Dumnezeu de picior iata ca vine si seara de anul nou. Ne aranjam, parfumam, luam platourile pregatite si plecam cu voie buna spre niste oameni dragi noua unde urma sa intimpinam noul an. Aici alti oameni dragi, multa mincare, muzica si dans. Copila intra in atmosfera, ride , danseaza, maninca la liber ca de! odata-n an e anul nou. Mama copilei, adica eu, cu glucometrul dupa ea ca nu cumva sa incepem anul cu 500. Cred ca in acea seara i-am luat glicemia la fiecare ora si de fiecare data valoarea gasita era undeva in jurul cifrei 150.

Ora 23.35 -glicemia 145. Desi insulina rapida se terminase de mult iar Lantusul nu-l facusem inca, pentru ca copila era in continua miscare i-am dat ceva sa manince dupa care am iesit sa vedem artificiile.
Dupa sampania si pupaturile de la multi ani revenim in casa iar la 00.13 testam glicemia inca odata sa stim si noi cum am inceput anul. Glicemia 138 asa ca de bucurie am luat aparatul foto sa imortalizez momentul iar a doua zi sa ma laud pe blog.

I-am mai dat copilei inca 2 biscuti, i-am facut Lantusul iar apoi i-am dat verde la dans. Nu trece cu mult peste o ora ca copila se uita la mine si zice ‘mami glicemia!’. Pentru ca vroiam sa o mai raresc un pic cu intepaturile in deget si sa nu-i mai iau glicemia chiar din ora-n ora, aproape ca o apostrofez spunindu-i ca acum o ora glicemia era buna si ca ar trebui sa fie Ok. Mai mult ca sa-i fac pe plac iau glucometrul si stupoare

Tremurind din toate incheieturile iau glucoza pe care copila mi-a refuzat-o categoric spunind ca nu-i place gustul, iau paharul cu suc si-l duc la gura copilei, fug repede la zahar si dizolv 10 grame, iar apoi o indes cu biscuiti. In 3 min glicemia urcase la 34 iar in mai putin de 10 ajunsese la 82, dupa o ora abia la 130, iar dupa 2 ore la 165.

Important este ca datorita copilei mele istete am actionat la timp si nu s-a intimplat nimic grav.

Care este explicatia acestui incident? Habar nu am. Este genul acela de situatie care ne spune ca uneori diabetul sfideaza orice reguli. La acea ora insulina rapida se terminase de mult, iar Lantusul abia il facusem. Doamna doctor spune ca s-au mai raportat cazuri rare cind ajuns in vasele de singe Lantusul poate actiona agresiv. Asta sa fie oare explicatia? Cert este ca nu-mi aduc aminte sa fi curs vreo picaturica de singe dar cu siguranta nu am incurcat insulinele (stiu sigur ca inainte de a o intepa m-am uitat de 2 ori la pen ca fiu sigura ca e cel corect). O situatie similara a avut loc si asta vara pe cind eram la mare, cind desi a mers la culcare cu glicemie buna (pentru noi glicemie buna la culcare care sa ne fereasca de hipo nocturn este undeva pe la 170) la nici o ora de la administrarea Lantusului a inceput sa se agite in somn. Glicemia undeva intre pina in 30. A urmat acelasi tremurat cu toata fiinta mea, zahar, suc si apoi o noapte alba cu testat glicemia la fiecare ora sa ma asigur ca puiul meu este OK.

Revenind la noaptea de Anul Nou nu stiu unde am gasit putere sa mai si ridem pe seama gainilor albastre sau de penelor din capul meu ‘vazute’ de copila mea pe cind era in hipo.
Desi m-am speriat foarte tare (nu-i doresc nimanui sa incerce sentimentul) de au tremurat pe mine pina si desuurile rosii menite sa-mi poarte noroc, aleg sa vad partea plina a paharului si sa ma bucur ca isteata mea m-a anuntat la timp si nu s-a intimplat nimic grav, si nu sa ma gindesc ce s-ar fi putut intimpla daca ar fi fost la etajul casei in care ne aflam si nu la 2 pasi de mine.

Un 2013 cu glicemii bune sa aveti!

Cel de-al doilea  subiect dezbatut  Simbata  a fost hipoglicemia. Asa cum  bine stim  cu totii hipoglicemie  inseamna valori ale  glicemiei  mai mici de 70 mg/dl.

*hipoglicemia severa -este acea hipoglicemie in care apare scaderea nivelului de constienta astfel  incit  este nevoie de interventia altei persoane pentru  corectie.

In procent de 99%,  Hipoglicemia severa  nu vine niciodata neanuntata. Ea  poate  veni  fie  pe  fondul  unor  hipoglicemii repetate  pe care  nu le-am corectat  corespunzator,  fie  pe fondul  unor glicozilate cu valoare mica, 6%.  Procentul de 1% ramas vine  din acel  gen de situatii cind, pe fondul unei glicemii bune ,  facem insulina rapida   iar apoi uitam  sa  mincam. In cazul hipoglicemiilor severe se  intervine cu glucagon.

*hipoglicemiile repetate -in decursul  aceleiasi  zile sau citeva zile consecutive. Acestea cresc sensibilitatea la insulina cu scaderea pragului glicemiei la care apar semne/simptome de hipoglicemie -DECI  grija  mare  la doze  cind  va  confruntati  cu hipoglicemii repetate. Hipoglicemiile de acest  gen  se pot  rezolva  cu tablete de glucoza, apa  cu zahar  sau  hidrati  rapizi

————————————————————————————————-

HIPERGLICEMIA -este  data de valori ale glicemiei de peste 250 mg/dl. Hiperglicemiile repetate in decursul aceleiasi  zile  pot creste rezistenta  la insulina , fiind astfel necesara cresterea  dozelor de insulina.

Cetonuria -1. arata ca dozele de insulina administrate  sunt  insuficiente pentru  situatia actuala  deci  trebuiesc marite

                      2. arata ca e obligatoriu consultul cu medicul specialist  in grija  caruia suntem pentru conducerea tratamentului

                      3. semnalizeaza nevoia de hidratare si eventual aportul de hidrati

Corectiile  de insulina  se  fac  cu mare  grija,  si de preferat cu  consultarea  medicului  specialist. Hidratarea se poate  face  cu apa, ceai, suc de fructe diluat, supa de legume clara, solutii de rehidratare farmaceutice.

In cazul hiperglicemiilor fara cetona  sau cantitate  mica de cetona (primul nivel  indicat de bandeleta  de testare  a cetonei in urina) se pot  face corectii de 5-10%  din  doza zilnica de insulina sau 0.05-0.1unitati/kg;  iar in cazul  hiperglicemiilor  cu prezenta  mare a cetonei in urina corectiile  reprezinta 10-20% din doza zilnica de insulina sau 0.1 unitati insulina la fiecare  Kg corp. Corectiile  se  pot  face la interval  de 2 ore  DAR  numai  pe  baza  valorilor  obtinute  si   PREFERABIL  cu consultul  prealabil al medicului specialist.

——————————————————————————

*  ‘Sick days’ :  zile cu varsaturi,  imposibilitate de alimentare ….. Pentru astfel de situatii este bine sa stim ca:

-administrarea de insulina nu trebuie oprita .

– dozele  se  vor  ajusta  temporar functie  de valorile  glicemice obtinute .

-monitorizarea  glicemiei  se  va face  cit mai frecvent

-se va testa prezenta  cetonei in urina

-la nevoie, trebuie sa avem la indemina apa  cu zahar  sau ceai indulcit

-in caz de febra  aceasta  trebuie  combatutra  medicamentos  pentru a preveni deshidratarea

-in caz de hiperglicemii trebuiesc facute  corectii dupa  modelul  descris mai sus

-de cele  mai  multe ori  in aceste  zile de rau  ne confruntam mai  mult  cu situatii de  hipoglicemii  decit  de  hiperglicemii, si acestea  pot  si  date de varsaturi, diaree, lipsa  poftei de mincare

Din experienta noastra cu acest  gen de situatii  puteti  citi  aici.

Ca masuri de precautie TREBUIE  sa vem in casa:

-glucagon -pentru hipoglicemii

-teste de urina-pentru testare  cetona

-tableta de glucoza

-medicatie pentru  febra  dar si pentru diaree

-biscuiti  simpli, sticksuri  sau grisine  cu mac (va amintiti  desigur ce  ziceam  de efectul  macului  de a ‘stinge la stomac’)

-ceai de menta

Sanatate  multa  va doresc si glicemii cit mai  bune.

Nu!

Nu este vorba despre  un numar  cistigator  la loto  ci  DIN  NEFERICIRE  27 este  valoarea  glicemiei  gasita Joi,  02 Decembrie 2010  in jurul orei 16.00.

Asa cum  ziceam in posturile anterioare, acum  o  luna  si ceva  am avut  o perioada  de vreo 2 saptamini  in care  hiperglicemia  se incapatina sa persiste  indiferent  ce faceam: am scazut  HC, am marit  dozele de insulina. Se pare  ca copila trecea  printr-o  perioada  in care hormonul de crestere  era  foarte activ  motiv pentru care capatase  si o oarecare rezistenta la insulina. 

Cind  in sfirsit lucrurile pareau sa se calmeze  si reintram in normal  (incepusem deja  sa renuntam la suplimentul de insulina),   in dupa amiaza zilei de 04 Noiembrie copila  a trecut  printr-un episod  de hipoglicemie (cel mai  urit de pina atunci:  s-a trezit  din somnul  de prinz  plingind  si  zicind  ca o gidila ceva).  I-am dat imediat  zahar  si in 2-3 minute  scapasem   deja  de  ce fusese  urit.

De atunci toate bune si frumoase,  am reusit  sa tinem  in friu glicemiile obtinind valori  foarte bune  la toate testarile de peste zi si noapte.

Insa  Joi,  DESI nimic  special  nu s-a intimplat (efort…)  iar copila a mincat  la masa  de prinz  cantitatea corecta de HC,  doza de insulina a fost aceeasi, totul  desfasurindu-se  exact  ca in zilele precedente fara nici  o abatere de la schema  de tratament  sau HC, aproape  de ora 16, in somn,  copila a inceput  sa geama  si sa aiba usoare convulsii (tresarea foarte des).  Am inteles  imediat ca ceva nu este in regula  si i-am testat  glicemia.  Ce am vazut afisat pe ecranul  glucometrului parea desprins  dintr-un vis urit, nici mai  mult nici mai putin de GLICEMIE    27.  Binenteles  ca n-am mai pierdut  nici o secunda am trezit  copila  i-am dat sa bea  apa cu 15gr  zahar  si apoi am sunat  medicul diabetolog care m-a sfatuit  sa-i  fac  si  1/3 glucagon (profund intramuscular in fesa).  Dupa zahar am lasat-o  sa mai manince 2 bomboane  si i-am mai dat si o felie  de piine  deci inca  10HL.

Usoarele convulsii s-au oprit  imediat,  copila  si-a revenit  foarte  repede , de fapt  nici  nu cred ca a realizat   ce s-a intimplat intrucit  totul  s-a desfasurat foarte repede, iar  la ora 16.20 avea glicemia 177.

Ceea ce, conform dnei. doctor,   indica  ca a stat  foarte  putin in  hipo.

Deci, la ora 13.20 avem glicemia buna,  facem insulina  in doza obisnuita si mincam  HC  corespunzatori  iar la 15.50  o trezesc intrucit  constat  ca este in hipo. Ce s-a intimplat de am ajuns aici  numai Dumnezeu stie.

Dna.  doctor  mi-a  zis  ca in urmatoarele  12 ore,  uneori 24 ore,  o sa aiba in continuare  tendinta de hipo  si ca trebuie tinuta  pe glicemii de 150-200 ca sa protejam activitatea cerebrala.

Tabloul  glicemic care a urmat  este:

ora 17.00 -glicemie 223 –  o las in pace

ora 19.20 -glicemie 215 -facem Mixtard cu 2 unitati mai putin  fata de doza obisnuita  si mincam HC  in cantitatea normala de la aceasta ora.

ora 22.00 -glicemie 285  si  fac marea greseala  de a-i face corectie cu 1 u Actrapid apoi ii dau gustarea de la aceasta ora

ora 23.00 -glicemia 192 -asa ca ii dau putin lapte  intrucit  realizez  ca in interval de 1 ora  a scazut destul de mult

ora 23.33 -glicemia 116 –  ii dau apa  cu 10gr zahar

ora 24.20 -glicemia 141 -o las in pace

ora 01.00 -glicemia 89 -ii dau iarasi 15 gr zahar

ora 01.20 -glicemia 100 asa ca ii mai dau alte 10gr zahar

ora 02.00 -glicemia 154 – o las in pace

ora 02.30 -glicemia 169 – o las in pace

ora 03.15 -glicemia 158 -vad ca iarasi a mai scazut  putin  asa ca pentru buna regula ii dau iarasi 20gr zahar

ora 04.41 -glicemia 233 -si in sfirsit  ma culc  si eu (iepureste, linga ea binenteles)

Ziua urmatoare, Vineri dimineata:

Dimineata la ora 07.00  avem glicemia 184  iar la ora de masa la 07.30  -192  -facem insulina  cu  2 u de Actrapid  mai putin  fata de doza obisnuita si de data asta ii dau sa manince  mai multi hidrati

 ora 11 -glicemia 270 – o las in pace fara HC  si fara corectie de insulina

ora 13.20 -glicemia 225 -insulina cu 2 unitati mai putin ca in zilele precedente si HC  cantitate  normala

ora 16.00 -glicemia 220 -HC cantitate normala

ora 19.20 -glicemia 192,  Mixtard  ramin  la doza  de Joi dupa hipo cind am scazut  cu 2 unitati (mare greseala  am facut intrucit glicemiile ce au urmat  indica faptul ca trebuia  sa mai scad   alte 1.5 -2 unitati) si mincam  HC  cantitate  normala de la ora asta

ora 22.00 -glicemia 171 – HC  cantitate normala de la aceasta ora

Urmeaza o noua noapte alba ptr mine,  in care am obtinut  glicemii  normale de  154, 181 …., asta   insa  dupa ce la ora 01.00 am apelat din nou la zahar;  de data aceasta  ca sa stiu o treaba direct 20gr (si bine am facut  ca altfel iar aveam valori  mici).

Si inca o data, aceasta minunata  doctorita, a dovedit  calitati de mare OM.  Ne-a  sunat  de citeva ori pe zi sa vada cum evoluam si sa ne sfatuiasca , iar in ziua  cu pricina  chiar  la fiecare 30 min.

Daca in cazul  racelilor  sau a altor  procese inflamatorii (laringite, etc),  in perioadele de crestere unde avem  hormonul  cu pricina, organismul capata  rezistenta la insulina, dupa  o hipoglicemie  organismul devine foarte sensibil la insulina  o perioada de pina la 48 ore avind  tendinta de  hipo indiferent  ca scazi  dozele de insulina  si maresti HC.

Dna. doctor  zicea ceva  de genul : dupa  o hipo severa  este nevoie de  ”o baie de glucoza”

Citeam in ghidul dlui. doctor  Viorel Serban ca in urma unui episod  de  hipoglicemie, dupa 2-3 saptamini de glicemii bune,  poate urma un altul.  Tinind cont  ca pe 04 Nov.  am avut  o hipo (cei drept mai usoara decit  cea de acum), probabil ca asta  ni s-a intimplat  si noua ?! 

Urite zile!

Desi teoriile sunt variate, ma rog  ca aceste  2 episoade de hipoglicemie  sa nu  lase urme, si ma consolez un pic cu gindul  ca mai  mult  ca sigur copila a stat in aceasta  stare   o perioada  foarte scurta si si-a revenit  foarte, foarte repede  ceea ce   se zice  ca indica faptul ca hipo respectiva nu va afecta  in timp  activitatea  cerebrala.

Pina in toamna asta  am reusit  sa avem glicemii bune   si de fiecare data  am obtinut  rezultate foarte bune la glicozilata,  insa se pare  ca acum se  produc  ceva schimbari  in organismul copilei (creste, avem deja  6 ani jumatate) si TREBUIE sa schimbam schema de tratament.

Desi am stabilit cu dna. doctor  ca este momentul sa introducem cea de-a patra administrare de insulina  la sfirsitul lui Decembrie  cind am vacanta 3 saptamini si pot fi acasa non-stop, marturisec ca abia astept noua schema  care SPER ca ne va feri de astfel de situatii.

Altfel, ca sa mai inveselim putin atmosfera,  Vineri  copila a participat la Bazarul de Craciun  organizat de scoala, bazar  pentru care  ne-am  pregatit  cu mare drag si entuziasm  timp  de 2 saptamini  vopsind  conuri de brad,  ghinde, globulete de polistiren, oameni de zapaza, un brad de carton confectionat  de noi si multe multe  altele  care se pot  vedea  in poze.

Iar  Duminica dupa amiaza  ne-am  pregatit  ghetele  pentru  Mos  Nicolae  care ne-a  rasplatit  cumintenia  si rezultatele  bune la scoala  cu un  laborator de parfumuri  si un calut Baby-Bella.

Binenteles  ca Mosul a trecut  si pe la scoala  lasind  copiilor turta dulce  si un saculet ghetuta  cu care  sa il asteptam  pe fratele mai mare  Mos Craciun.

Astazi este  zi mare la scoala,  copiii  vor  impodobi  bradul,  asa ca copila  va avea  parte   de o zi frumoasa.

Sa dea Domnul  sa avem  parte  numai  de zile  frumoase  cu glicemii bune.

Ieri  spuneam  ca de cind  am intrat in ‘blogosfera’ citesc  zilnic blogul lui Dono  si cei al Ninei. Ce am omis sa spun  este  ca il citesc si pe cel al  actorului Dragos  Bucur,  si pe cel al zuzei http://zuzubell.wordpress.com/, o tinara cu diabet -o dulcisoara ceva mai mare.  Sper  ca astfel sa inteleg mai bine  cum diabetul  influenteaza   tinerii si sa-i pot  fi   o prietena buna si intelegatoare  fiica-mii,  fara a cadea in extrema  cealalta si a o sufoca  cu o protectie/atitudine  exagerata.

Astazi  zuza se intreaba  pe blogul ei  cum reactioneaza diabeticii de diverse  virste la starea  de hipoglicemie, fapt care mi-a amintit  un episod petrecut recent, asa ca iata  ce i-am raspuns: