Posts Tagged ‘despre diabet’

 Dulcinei mari si mici  viata lunga, sanatoasa si frumoasa va doresc cu glicemii cit mai  bune.

Astazi, de ziua diabetului :) , vroiam sa impartasesc cu voi ultimele noutati aduse de catre  doctorita noastra draga de la ultimul congres  de diabet, dar… pentru ca socoteala de acasa  nu se potriveste intotdeauna cu cea din tirg si  timpul nu-mi permite acest lucru (stiti voi una din acele zile  aglomerate care  nu te lasa  nici  macar sa respiri) , va promit ca in week-end voi incropi o postare despre:

*ultimele tipuri de penuri: un dulcinel de-al nostru aflat la maturitate a inovat si pus bazele penului care-ti confirma, cind nu-ti mai aduci aminte daca ai facut sau nu  insulina, ora la care ai facut  ultima administare

*ultimele tipuri de senzori de glicemie

*pompa de insulina

Pina atunci insa,  va doresc sa aveti o zi frumoasa si asa cum am mai zis  si cu alte ocazii la naiba cu diabetul ca nu ne-a facut el pe noi.

Despre  ziua mondiala a diabetului am mai scris si aici.

Uofffff! 

 Incep  a scrie  avind in cap  versurile  melodiei  lui  Gil  Dobrica …‘viata  noastra  unde e? Viata noastra ce-ati  facut  cu ea?” Mi-aduc  aminte  de  promisiunile  pe care  mi le-am  facut  cind am inceput  acest  blog, apoi  ma uit  la  data  ultimei  postari  si  apoi incep  sa fredonez: viata  noastra  unde e? Viata noastra ce-ati  facut  cu ea?  Nu stiu daca  ceva  sau  cineva ‘ imi  fura’ timpul, nu stiu daca-i de vina   ritmul nebun  pe care-l  traim  zilnic, stiu insa  ca  au trecut  2 luni  de cind  eu  nu am mai  scris  nimic desi  in Septembrie 2010  imi promiteam  ca voi  muta  chiar si muntii din loc  cu  acest  blog.   Dar  hai sa  nu ma mai vaicaresc, imi  fac mea culpa  si  trec  la treaba (sper  ca de data  asta  sa ma si tina :) ).

Azi  dimineata  am  fost  la Academie -cum nu stiti  despre ce academie  vorbesc   ?! -ia improspatati-va  va  rog  olecuta  memoria  parcurgind  postul de aici  , unde  m-am  revazut cu o mare  placere  cu  Laura, Alina si Diana. Prima sarcina trasata  de  dna  profesor-dna doctor  Mihaela  Vlaiculescu a fost  sa scriem, in procente,   pe niste biletele cum credem  noi ca ne-am descurcat in gestionarea diabetului  in 2011.  Eu  am  considerat ca un raspuns  corect  ar  fi 70%  din punct de vedere al valorilor  glicemice  obtinute  si 100%  din punct de vedere  al echilibrului  emotional al  dulcineei  mele.  Doar :( 70%   se datoreaza  unei  glicozilate de 8.00 pe care am avut-o  pe sfirsitul  de an.  Acum  o saptamina am repetat  analiza, obtinind   7.4  deci   suntem  pe calea  cea  buna. 

De retinut  a fost  fraza  dnei  doctor ca : diabetul este 50%  o boala de organ  si 50% tine de psihic. Atita  timp  cit respectam toate  regulile impuse,   chiar  daca  valoarea  glicozilatei  nu  este, UNEORI,  una nemaipomenita  DAR  psihicul  dulcinelului este  foarte  bun  IAR  cresterea  in inaltime  este  conform  percentilelor (acele  valori  care  functie  de virsta  ne spun unde ar trebui  sa ne situam cu greutatea si inaltimea)  asta reflecta un control  bun al diabetului. Binenteles  ca tinta  noastra  este  sa  obtinem  glicozilate  cit  mai  bune  de fiecare  data, insa O (UNA)   glicozilata  mai putin  buna  nu trebuie  vazuta ca pe un esec  sau o tragedie, adevaratul semn de alarma venind  din glicozilate  proaste  repetate  si  stagnarea  evolutiei  in inaltime a dulcinelului.

Dupa  bilantul  lui 2011 am trecut  la ordinea de zi, si anume ni  s-a predat  despre  :

1. glucagon si modul de  folosire

2. hipoglicemie

3. hiperglicemie

4. situatii speciale , asa  zisele  ‘sick days’  (zile/evenimente  cu  varsaturi…..  )  si situatii de urgenta

Astazi  scriem despre  Glucagon urmind  ca miine  sa continuam cu restul.

Asadar  si prin urmare, considerat de unii doar ca trusa  ce  trebuie folosita numai in cazurile de  urgenta GLUCAGONUL  NU  TREBUIE  SA-I  LIPSEASCA DIN CASA  UNEI PERSOANE  CU DIABET (vedeti dna doctor ca nu mai folosesc  termenul de diabetic :) )

Glucagonul se administreaza subcutanat sau intramuscular EXACT  CA  SI  INSULINA.

Glucagonul  de  foloseste in HIPOGLICEMIA  SEVERA  dar  si  in acele ‘sick  days’  cind  dulcinelul nu  se mai poate  alimenta  iar  glicemia este in continua  scadere.

In hipoglicemia  severa -atunci cind  dulcinelul  este inconstient sau  coopereaza  cu mare  dificulatate (nu poate inghiti) se administreaza:

*TOATA  seringa  existenta  in chit =1 mg DACA  dulcinelul  are  peste 9 ani  si 25  de kg

*JUMATATE  DIN CANTITATE / seringa, adica 0.5 mg  DACA  dulcinelul  are mai putin de 9 ani.

In cel de-al  doilea caz, si anume  cind dulcinelul  nu se mai poate  alimenta (nici  macar  cu  traditionala  lingurita cu apa  cu zahar) iar  glicemia  este  in continua  scadere, pentru a preintimpina valori  foarte  scazute ale glicemiei, putem administra mini-doze de  glucagon, folosind o seringa de insulina,  incepind  de la   glicemii de sub 90mg/dl, astfel:

*dulcinel sub 2 ani -2 unitati dintr-o  seringa de insulina

*dulcinel intre 2 si 15 ani:  cite  o unitate pentru  fiecare  an de virsta, adica daca  copilul are  8 ani atunci  facem  o  doza  de 8 unitati,  daca  copilul are 5 ani  facem 5 unitati  si tot asa.

*dulcinel peste 15 ani -15 unitati.

Dupa administratea de glucagon, la 15-30 minute  verificam glicemia, apoi continuam  monitorizarea la fiecare ora. 

Daca dupa 15-30 minute de la administrarea de glucagon gasim tot  glicemii  sub 90mg/dl, atunci  va fi nevoie de o  noua administrare de glucagon in doza  dubla fata de cea folosita la prima administrare. Se pot re-administra mini-doze de glucagon la fiecare ora, pentru a mentine glicemia peste 90. Se va folosi doza care a avut  efectul cel mai bun (prima  doza adica  x ani virsta=x unitati   SAU doza dubla).

Dupa ce ne-am  mai linistit,  dulcinelul trebuie incurajat  sa manince, incepind  cu  carbohidratii rapizi -ceai  cu  zahar, si apoi lenti. Azi am aflat  ca grisinele/sticksurile cu mac  sunt  o buna solutie  in astfel de cazuri, macul continind codeina& morfina si avind  efectul de a ‘stringe la stomac’.

Odata inceput  flaconul de glucagon, acesta poate  fi pastra la frigider intre doze  dar trebuie  aruncat la 24 de ore de la preparare.

IMPORTANT:  in orice  situatie  speciala , ‘sick days’ ,  ESTE  RECOMANDAT  sa va sfatuiti  cu medicul  care are in grija dulcinelul. Daca  copilul este deshidratat sau are  corpi  cetonici prezenti in urina/singe, nu este  suficienta doar administrarea de glucagon. Un rol important  il are  si  hidratatea, DECI  sunati-va  medicul  diabetolog.

Cam atit  pentru astazi, continuarea miine…

E simbata dimineata.  Ma trezesc bucuroasa: astazi  voi avea  o intilnire  de gradul 3  :)   Simt  nevoia unei  astfel de intilniri inca  de acum  4 ani de cind diabetul  a intrat  miseleste  in viata  noastra, asa  ca imi  sarut  cu  drag  micuta  dulcinee  si  ma pregatesc de intilnire.  Imi  pudrez  nasul, imi  dau  cu  parfum  si  apoi  plec  spre  cabinetul  minunatei  Mihaela .  Aici   voi  intilni  alte  5  mamici  de  dulcinei  si dulcinele, si la masa  rotunda (ei…  poate  nu chiar  rotunda :)  )  in fata cestilor  aburinde de cafea  vom lua  notite, vom socializa, ne vom cunoaste,  vom  pune  intrebari  de genul: ”Dar  eu ce fac  cind…?,  Cum este mai  bine cind…?   Tu ce ai facut  in situatia in care…?   Am facut  oare  bine cind…?   Tu unde ai  mers  in caz de urgente?  Ce se intimpla  daca….?”     la care  doctorita  noastra  minunata,  cu specializarea in diabet,  va avea  rabdarea  sa  ne raspunda in detaliu.  Ascultind-o pe doamna  doctor  si  pe celelalte  mamici  care  duc aceeasi  lupta  zilnica  ca si  mine,  voi pleca de la intilnire  mai impacata sufleteste, mai  bogata  in  cunostinte despre  diabet,  si de ce nu (?)  voi cistiga  5 noi prietene.

Cele  mentionate  mai  sus sunt  pentru  moment  fictiune  :( ,  dar  reprezinta   prologul  zilei  de 24 Septembrie  cind  doamna  doctor  Mihaela  Vlaiculescu- medic primar Medicina Interna, specialist Diabet Zaharat, Boli de nutritie si metabolism va da startul  Academiei  mamicilor  de Dulcinei  :)   asa ca…   dragi mamici  si tatici, daca  sunteti  interesate/ti  de o astfel de experienta  puteti  lasa  mesaj  aici  pe  blog,  puteti  trimite mail  pe adresa ioanatoma2010@gmail.com  sau  va puteti  programa direct  la doamna doctor  la numarul  precizat  in anuntul  ce-l  voi  posta  chiar  in continuare.

 

ACADEMIA   MAMICILOR  DE  DULCINEI

 Dr Mihaela Vlaiculescu  lanseaza “Academia  Mamicilor de Dulcinei”.

Proiectul se adreseaza  mamicilor / parintilor copiilor diagnosticati cu diabet zaharat tip 1. Cursurile vor avea ca subiecte atat notiuni de baza privind diabetul zaharat cat si aspecte practice ale ingrijirii copilului cu diabet.  

Doar cunoscand cat mai multe despre diabet puteti fi stapani pe situatie si puteti stapani diabetul !

Cursurile vor fi structurate ca prelegeri dar vor cuprinde si sesiuni interactive,  ce ne vor permite sa ne cunoastem mai bine si sa invatam din experienta fiecaruia.  Dintre subiectele ce vor fi dezbatute:

Ce este diabetul ?

Insulinoterapia – scheme de insulinoterapie

Analize uzuale indicate si frecventa lor recomandata de experti

Pompa de insulina si senzorul de glicemie / monitorizarea continua a glicemiei

Hipoglicemia

Complicatiile diabetului zaharat

Atitudinea in caz de urgente la dulcinei

Dulcineii incep gradinita / scoala

Dulcineii si bolile eruptive ale copilariei

Experienta celorlalti

Deschiderea sesiunii va avea loc pe 24 septembrie 2011.  Cursurile  se vor organiza lunar, la sediul Centrului de Diabet si Boli Metabolice DiabNutriMed,  in week-end, sambata.  Ora de incepere va fi stabilita ulterior. 

Inscrierile  se  pot  face la  telefon  0723 279420 – Dr Mihaela Vlaiculescu ( dupa ora 17.00)  sau pe  site-ul www.noisidiabetul.ro 

Pentru informatii suplimentare contactati dr Mihaela Vlaiculescu 0723 279420 ( dupa ora 17.00)

Cu totii suntem o echipa – doar impreuna ii putem fi de ajutor dulcinelului dumneavostra !

 

Acum ceva timp  http://www.noisidiabetul.ro/2011/06/27/sa-ne-jucam-de-a-moderatorul/  imi  propuneam  ca in fiecare  luna  sa public  un articol  cu intrebarile  noastre  despre  diabet  si raspunsurile  minunatei  noastre  doctorite  cu  specialitatea  in diabet – Mihaela Vlaiculescu http://www.diabnutrimed.ro/.  Iata  ca  vine  si cel  de-al doilea astfel de articol  si  promit  ca  la fiecare  1 ale  lunii sa  gasiti  aici  pe blog  raspunsurile  la intrebarile  voastre. 

1.  De la o mamica  de pe forumul de dulcinei:
”David a fost diagnosticat in octombrie 2010, la 1 an si 7 luni. Avem acum 2 ani si 4 luni dar in ciuda faptului ca a trecut atata timp nu am reusit sa stabilizam glicemiile. Am fost internati iar acum 2 saptamani, d-na dr. Mihu ne-a schimbat schema de tratament, dar tot glicemii mari are noaptea. Facem la 7,13si 19 AR, iar la 22 Levemir.Noaptea are numai peste 300 si la ora 3 trebuie sa ii fac corectie, iar dimineata vine cu 200- 250. Ziua ii scad glicemiile la 37, 47, 50.Inainte de internare faceam AR la 7 si 13,iar la 19 mix30.Noaptea venea bine , dar dimineata era in jur de 200 si de aceea ne-a schimbat schema.Acum parca e mai rau.
S-a mai confrunta cineva cu aceste probleme? Va rog mult sa-mi dati si mie niste sfaturi ca sunt disperata, de cate ori ma uit la el si il iau in brate ma bufneste plansul, iar el imi spune :,,Nu mai pange mami”.Astept cu nerabdare raspunsurile voastre”

RASPUNS:  ptr mamica lui David : sfatul cel mai bun pe care il pot da in acest moment este :NU MAI PLANGE !!!  Plansul nu rezolva absolut nimic si ii imprima copilului un sentiment groaznic de vinovatie ! In sufletelul lui, David considera ca el este de vina pentru supararea voastra . Cel mai important ptr David la aceasta varsta este sa se simta in siguranta, iar sentimentul acesta nu poti sa il transmiti decat daca esti stapana pe tine ! Si daca simti ca nu te descurci – telefon repejor la dna dr !
Cat despre schema de insulinoterapie, schema actuala este mult mai asemanatoare cu functia unui pancreas normal. Este adevarat ca David este f mic , dozele de insulina probabil ca sunt f mici si variabilitatea glicemiei e destul de mare. Daca glicemiile acum nu sunt ok nu inseamna ca schema nu e buna,  inseamna doar ca poate dozele nu sunt corect repartizate sau poate HC pot fi reajustati intre mese.  Din acest punct de vedere nu va pot insa sfatui pe mail, e nevoie de date mai multe si de un consult .  Oricum, mai aveti putin si impliniti un an de diabet, dupa mine anul cel mai greu … vor veni si ani usori si frumosi !

2. De la mamica  Alina :  exista un nr maxim de corectii pe zi sau alte  limitari  in ceea ce priveste  interventiile de corectare glicemii mari? (o anumita ora la care  nu se fac corectii ???…..
 RASPUNS: nu exista un numar clar de corectii pe zi care nu trebuie depasit. INSA, atunci cand facem corectii, trebuie sa stim clar ce actiune are insulina cu care facem corectia ( cand va intra in actiune, cand va avea varful de actiune, peste care din insulinele pe care le-am administrat deja se suprapune, unde va fi riscul maxim de hipoglicemie daca fac aceasta corectie ? ).  Corectiile se fac cu insulina rapida ( tocmai ptr ca durata de actiune sa fie scurta si suprapunerea peste alte doze de insulina sa fie redusa la minim ) si se recomanda in general in 2 situatii : valori glicemice crescute ( peste 250-280 mg/dl, valoare arbitrara) sau aport de glucide neprevazut (dulciuri, tort, onomastica)  la ora de gustare ( intre injectiile de insulina) ( practic, avem corectii ptr glicemie si corectii ptr hidratii suplimentari).
ORICUM, nu incepeti sa faceti corectii fara indrumarea unui medic.  Medicul va va sfatui asupra dozei optime pentru corectie (in general 5-10%din doza totala de insulina pe zi) si dupa ce veti capata experienta veti putea aplica si singure aceste corectii !
Si nu uitati ! Ptr orice lucru nou pe care il aflati si doriti sa il incercati, nu faceti aceasta fara acordul medicului Dvs. Nu facem experiente cu copiii nostri.  Intai invatam si abia apoi aplicam ! PRUDENTA e cuvantul de ordine !

3. Cu  cit  scade glicemia  1 unitate insulina rapida?  Citi HC sunt  necesari pentru 1 unitate  insulina rapida?

RASPUNS: teoretic, 1 unitate de insulina scade glicemia cu 30mg/dl ( dar rezultatul glicemic al unei unit de ins e totusi variabil: in cazul unei HbA1c sub 7% este posibil ca 1 unit ins sa scada glic chiar mai mult de 30mg/dl – adica in cazul unui echilibru bun al diabetului exista o sensibilitate f  buna la insulina;  la Hba1c peste 8 % este posibil ca 1 unit de insulina sa scada glic cu mai putin de 30mg/dl – adica exista o oarece rezistenta la insulina .
La adolescenti si adulti tratati cu scheme de insulinoterapie intensiva,  ptr aprecierea individuala a efectului unei unit de ins se aplica regula lui 1800  – se imparte 1800 la doza zilnica totala de insulina si se obtine valoare cu care scade glicemia 1 unit de insulina.
De ex : la un tanar ce isi administreaza zilnic 60 unit de insulina, 1800:60=30mg/dl. deci 1 unit ins va reduce glic cu 30mg/dl. Aceasta regula nu poate fi aplicata la copii mici sau in cazul unui necesar mic de insulina

Cum adaptam doza de insulina in functie de numarul de hidrati ?
 In general, regula valabila ptr tineri si adolescenti este: pentru 10 HC trebuie administrata 1 unit de insulina. Exista un indice insulina/carbohidrati care se calculeaza impartind 500 la doza zilnica totala de insulina . De ex, la un tanar cu un necesar de 50 unit ins pe zi, 500:50=10 HC la 1 unit insulina. acestea sunt insa doar calcule matematice, practic, intocmai ca mai sus, la valori f bune ale HbA1c la 1 unit ins putem pune chiar 12-15 HC, la valori ale HbA1c peste 8% o unit de ins trebuie adm la mai putin de 10HC.
 
Oricum, medicul Dvs e partenerul Dvs in aceasta incercare.  Datele pe care le-am prezentat mai sus sunt date teoretice, care sa ne ofere un ajutor orientativ. Pentru fiecare copil in parte aceste calcule trebuie refacute impreuna cu medicul, in functie si de schema de insulina si de valoarea HbA1c

4. La cite administrari de insulina TREBUIE schimbat acul penului? Trebuie acesta schimbat dupa fiecare  intepatura?

 RASPUNS:  teoretic , acul ar trebui schimbat la fiecare injectie. Dupa injectare, se scoate acul si se arunca, iar pen-ul se lasa fara ac pana la urmatoarea injectare, ptr a nu intra aerul in cartus.la injectia urmatoare atasam un ac nou si evacuam aerul din cartus.
Totodata, la fiecare injectare acul devine mai bont si isi pierde invelisul de teflon, care face ca injectia sa fie mai putin dureroasa. Aceasta este teoria si singura ratiune ptr care e recomandata schimbarea frecventa a acului! Riscul de infectii la locul de injectare, daca refolosim acul, este f mic in conditiile pastrarii unei igiene elementare a pielii si mainilor , deci nu riscul de infectii e grija noastra ci durerea perceputa la injectare
Practic, statul roman va ofera gratuit 1 ac la un cartus de insulina. La dozele mici ale dulcineilor Dvs un cartus poate tine si o luna ! De aceea va recomand sa cautati o farmacie prin care sa puteti comanda, contra cost, ace suplimentare ptr copilul Dvs.  Eu personal as schimba acul macar la 3 zile
5. Tot  de la mamica  Alina: de la ce virsta íncepe’  pericolul complicatiilor? 

RASPUNS: in ceea ce priveste riscul complicatiilor, la copiii la care diabetul zaharat tip 1 a debutat inainte de adolescenta riscul complicatiilor devine evident la instalarea pubertatii, posibil in contextul hormonal al acestei varste. Acesta este si motivul pentru care examinarile necesare pentru depistarea complicatiilor specifice se recomanda dupa implinirea varstei de 10 ani si o durata a diabetului de peste 5 ani.
 Asta nu inseamna ca in primii 5 ani putem sta relaxati  daca glicemiile depasesc tintele noastre !  Este dovedit stiintific ca un bun echilibru al diabetului in primii ani de evolutie ne asigura un risc mult scazut de complicatii mai tarziu. Este vorba de ceea ce specialistii numesc astazi “memoria metabolica” – adica organismul memoreaza aceasta perioada favorabila metabolic, cu HbA1c in tinte, si face ca beneficiile ei sa fie evidente in timp, peste ani, chiar daca echilibrul diabetului nu a fost constant adecvat.   Asa ca ne straduim acum ca sa culegem roadele mai tarziu !  :)

——————————————————————————-

Va  mai astept  si  cu alte  intrebari despre diabet.  Va rog  intrebati  orice, indiferent  cit de tehnica  sau dimpotriva, puerila,  vi se  pare  intrebarea.  Toate  intrebarile /nelamuririle noastre  despre  diabet  sunt  deopotriva  la fel de importante .

Numai  bine  si glicemii bune.

Foarte recent  cineva  cerea  ajutorul  mamicilor  de pe  forum    in  informatii legate  de diabet.  Nepotica  in virsta de 4 ani  fusese  diagnosticata  cu diabet  juvenil tip 1,  iar  avalansa de noi  informatiil  fusese  olecuta  naucitoare  pentru intreaga familie.  Asa  am ajuns  sa ne cunoastem -prin telefon  si  via  e-mail.  Salutari Ina33!

Din discutiile  purtate,  am aflat  cu bucurie  ca URAAAA,  blogul  meu  chiar  ajuta uneori. In acelasi timp am realizat si   ca mai trebuie  lucrat  foarte  mult  la el pina  sa devina   o adevarata  baza  de date  folositoare (nu de specialitate insa -sunt doar  o umila mamica de dulcinel. Si ce mai dulcinel!?  Cel mai  minunat  copil  din  Univers.  No ofense! please).

Asa ca iata-ma deschizind  o noua  rubrica legata de alimentatie, rubrica  ce sper  ca la un moment  dat  sa adune  sute  de retete CALCULATE.  Inceputul e  deocamdata modest, asta  pentru ca din pacate  nu am timp suficient (cine are???) dar si datorita  faptului ca  pe site-urile romanesti  nu prea  gasesti retete  calculate ca si nr  de HC per portie  sau 100 grame produs finit.  Sursa de baza  a acestor  retete  cred  ca va fi constituita mai mult din site-urile de specialitate  din afara tarii .

Asa  ca  dragi  mamici  de dulcinei sau dulcinei mai mari,  care  intrati  voit sau din greseala pe blogul  meu  va rog  din suflet  daca  aveti  astfel  de retete  sa le impartasiti  cu  noi postindu-le in comentarii  sau  trimitindu-le  pe mail  la adresa ioanatoma2010@gmail.com si promit  ca de fiecare  data  sa dau  numele sursei.

Multa  sanatate  va doresc  si glicemii bune!

Si  multa bafta Larisei,  iar tu  mamico  capul  sus si nu-ti  face  griji,  vei  invata  tot ce trebuie  si-ti  vei  creste  copila  frumos  si sanatos. Toate  mamicile de dulcinei  am  fost in punctul  in care  esti  tu acum,  si cumva  am reusit  sa depasim momentul.

Iaca-ta  ca am ajuns si in 2011. Sa dea Domnul  ca fie  un an fooooaaaarte  bun  cu multe  impliniri,  dar mai  ales  sa fim sanatosi.

Sincer, nici  2010 n-a fost prea rau : chiar zilele trecute  copila mi-a zis  ca   nu vrea sa-si schimbe  viata  de printesa pe care o are  (indiferent  ce o  insemna asta pentru ea, eu deduc  de aici ca e un copil fericit),  asa ca altceva  chiar nu  mai conteaza- sanatosi  sa fim  ca pe restul le rezolvam intr-un fel sau altul.

Cei drept  sfirsitul de an  ne-a  dat putin  de furca  dar  acum  totul e bine.

Si cind  zic  ca ne-a dat  de furca  ma refer la ultimele luni  in care  nu am mai reusit  sa obtinem  echilibrul glicemic  cu care eram  obisnuiti,   iar colac  peste pupaza  chiar inainte de vacanta de iarna  ne-a  adus  copila  o  ‘minune’ de bacterie  care  ne-a  chinuit  oleaca (dar  despre asta o sa scriu  la pagina: ”Diabetul si Bolile  sezoniere”  ca e ceva de scris,  a fost cam uritel:   febra, varsaturi,  lipsa poftei de mincare, stat  2-3  zile  doar pe ceai de menta  indulcit  si 10 stiksuri… ). Dar acum s-a terminat  si ma bucur  tare  mult  ca am evitat spitalizarea: prin testari  ale glicemiei si administrare de  insulina doar cite  1 unitate din ora in ora (intrucit  in primele 2 zile  hidratii au fost asigurati doar  din zaharul din ceaiul de menta   si maxim 10-12 sticksuri pe zi), precum si testarea  glicozuriei si cetonuriei.

Dar cineva acolo sus ne iubeste  si  am  scapat de tot  cea  fost mai rau  chiar inainte de Craciun  asa ca ne-am  putut  bucura din plin  de zapada -am fost la derdelus  in parcul IOR, a venit  Mosul si a facut  un copil  foarte  fericit  daruindu-i  o mita ‘aproape’ reala, am  ris, dansat si chefuit  in noaptea de Anul Nou iar acum asteptam  cu nerabdare reinceperea scolii -ca cica  ni s-a  facut  dor  de doamna  si de colegi.

Si inca ceva, deloc de neglijat,  am rezolvat  si problema glicemiilor oscilante  introducind  Lantusul  si cea de-a patra  intepatura, fiind acum  pe asa numita schema BAZAL-BOLUS  sau Insulinoterapie Fiziologica, dar despre  toate astea  ceva mai tirziu intrucit  suntem inca in tatonari.  De  citeva  zile suntem  posesorii fericiti  ai unor glicemii de 98, 89,  106……   . Un alt  beneficiu  al acestei  scheme  este  faptul ca dimineata putem  dormi  cit vor muschiuletii nostrii fara  sa ne mai temem de hiperglicemie.  Se zice  ca  Lantusul  pastreaza oarecum constant pina la trezire   valoarea glicemica gasita in seara precedenta.

Concluzionind:  scolarita suntem, fericita  suntem, hiperglicemia am rezolvat-o  pentru moment, de raceala am scapat  si  cu putina sansa poate  ne-am  si  imunizat  la aceasta  tulpina urita, de spitalizarea am scapat  si  sper  sa ne fereasca Dumnezeu de asta in continuare, in noaptea de Anul Nou am ris  si copila ne-a zis ca a  auzit  ea ca daca rizi  de Anul  Nou o vei face apoi tot  anul, asa ca tot  ce-mi  pot  dori  pentru anii ce vor  urma este sa fim sanatosi , sa gestionam cum trebuie  ”prietenul nostru” -diabetul,   sa vad  numai  zimbete si fericire pe chipul  copilei  si  sa vina mai repede  ziua  in care ma voi imbata de bucurie  ca s-a gasit  solutia pentru  vindecarea dibetului.  Pina atunci insa  o veste    buna ar  fi cea despre  OMNIPOD care personal,  mi se pare  mare  lucru  si abia astept  sa apara  si prin aria noastra geografica (voi scrie  si despre acest  dispozitiv  curind).

Sfirsitul lui 2010 -inceputul lui 2011  reprezinta  o perioada de noi inceputuri:  scoala,  blogul   (datorita  lui am  cunoscut  deja  2 dulcinei frumosi  si veseli : zuza  si Alex-si pe  parintii acestuia) , inscrierea pe forum  unde am conversat  cu mamici  care trec  prin aceleasi incercari ca si noi, Lantusul,  intarirea sperantei  ca va fi bine:  OMNIPODUL.  Sper si cred  in aceste  inceputuri de drum.

La multi, multi ani  ani sanatosi, fericiti  si cu glicemii bune.

Cred  ca v-ati prins deja ca o iubim foarte mult pe  doctorita  noastra  diabetolog, draga  noastra Mihaela.

Pai  cum  sa nu iubesti  un OM care te sfatuieste, te ajuta  sa intelegi, te suna de 10 ori pe zi  in zilele  in care ai probleme ca sa vada cum evoluezi  si sa te indrume  sa o scoti la capat, raspunde la telefon  ori de cite ori o suni  fie  ca doarme  sau ca este in lift  la Munchen, care isi blocheaza  500 RON din banii proprii pe glucagon doar ca sa fie sigura  ca pacientii ei au unde-l  gasi in caz de nevoie….

Acest OM organizeaza in fiecare an, din fonduri proprii, petrecerea  de Craciun la care-si invita toti  pacientii.  Pentru noi, cei care ducem aceasta  batalie  zilnica cu diabetul, aceasta  petrecere  reprezinta  un balsam pentru  minte si suflet.   Astfel in fiecare  an  ne minunam  cit de mari si frumosi au crescut  copii nostrii,  aflam  cum Miruna,  o tinara  diabetica, a dus  o sarcina  la bun  sfirsit   dind  nastere  unei frumuseti de bebeu  rozaliu si  sanatos, schimbam pareri, idei ,  intr-un cuvint socializam  in aceeasi  limba (cea dictata de diabet).

La petrecerea de anul acesta am avut placerea de a le avea alaturi pe zuza  si pe Ana  -mama  unei minuni  de baiat  ce nu sta  locului  o clipita- Alex,  l-am revazut  pe Eric -baietelul  care anul  trecut  ii facea  declaratii patimase de dragoste copilei mele, si pe toti  ceilalti.

A venit  si spiridusul lui  Mos  Craciun  care  s-a  jucat  cu picii nostrii iar apoi  insusi  Mos Craciun  cu sacul  plin de daruri (daruri ce numai doamna doctor stie  cum a facut  rost  de ele).

Masa  a fost  incarcata  cu  felurite preparate, pregatite  cu drag  chiar  de doamna  doctor, si  unde a fost cazul  au fost  calculati   hidratii.  Iar  sotul  dinsei   face niste  prajituri foarte bune – briosele din coca de cozonac  au fost delicioase.  Tortul   a fost  special  facut pentru  dulcineii mari si mici,  avind  un indice  glicemic  30.

Copila  mea a fost  super incintata  si de petrecerea  de anul acesta, spunind  ca s-a distrat de minune, acasa a cazut  frinta de oboseala, glicemiile au fost super OK (la ora  01.00  noaptea  avea  83 -asa  ca am trezit-o  si i-am dat  putin lapte) . 

Sunt norocoasa.  Pina la ‘venerabila’ virsta de 34 de ani am intilnit  citiva  oameni   de omenie (si sper sa mai intilnesc)  iar unul  dintre acestia  este  cu siguranta  doamna doctor  Mihaela  Vlaiculescu.

Ce bine ar fi daca toti medicii diabetologi (si nu numai)  ar  intelege  cit  de  importanta  este comunicarea  cu pacientul, apropierea  de el.  Dincolo de calcule peste calcule, scheme de tratament, sfaturi….   noi,  mamicile de dulcinei, si chiar dulcineii insasi  avem  nevoie si de astfel de momente.

Si ca sa incheiem  saptamina in acelasi spirit  al Craciunului, simbata seara am fost in oraselul lui Mos Craciun din parcul IOR. 

Sa vina Craciunul! Uraaaaaa!

Nu!

Nu este vorba despre  un numar  cistigator  la loto  ci  DIN  NEFERICIRE  27 este  valoarea  glicemiei  gasita Joi,  02 Decembrie 2010  in jurul orei 16.00.

Asa cum  ziceam in posturile anterioare, acum  o  luna  si ceva  am avut  o perioada  de vreo 2 saptamini  in care  hiperglicemia  se incapatina sa persiste  indiferent  ce faceam: am scazut  HC, am marit  dozele de insulina. Se pare  ca copila trecea  printr-o  perioada  in care hormonul de crestere  era  foarte activ  motiv pentru care capatase  si o oarecare rezistenta la insulina. 

Cind  in sfirsit lucrurile pareau sa se calmeze  si reintram in normal  (incepusem deja  sa renuntam la suplimentul de insulina),   in dupa amiaza zilei de 04 Noiembrie copila  a trecut  printr-un episod  de hipoglicemie (cel mai  urit de pina atunci:  s-a trezit  din somnul  de prinz  plingind  si  zicind  ca o gidila ceva).  I-am dat imediat  zahar  si in 2-3 minute  scapasem   deja  de  ce fusese  urit.

De atunci toate bune si frumoase,  am reusit  sa tinem  in friu glicemiile obtinind valori  foarte bune  la toate testarile de peste zi si noapte.

Insa  Joi,  DESI nimic  special  nu s-a intimplat (efort…)  iar copila a mincat  la masa  de prinz  cantitatea corecta de HC,  doza de insulina a fost aceeasi, totul  desfasurindu-se  exact  ca in zilele precedente fara nici  o abatere de la schema  de tratament  sau HC, aproape  de ora 16, in somn,  copila a inceput  sa geama  si sa aiba usoare convulsii (tresarea foarte des).  Am inteles  imediat ca ceva nu este in regula  si i-am testat  glicemia.  Ce am vazut afisat pe ecranul  glucometrului parea desprins  dintr-un vis urit, nici mai  mult nici mai putin de GLICEMIE    27.  Binenteles  ca n-am mai pierdut  nici o secunda am trezit  copila  i-am dat sa bea  apa cu 15gr  zahar  si apoi am sunat  medicul diabetolog care m-a sfatuit  sa-i  fac  si  1/3 glucagon (profund intramuscular in fesa).  Dupa zahar am lasat-o  sa mai manince 2 bomboane  si i-am mai dat si o felie  de piine  deci inca  10HL.

Usoarele convulsii s-au oprit  imediat,  copila  si-a revenit  foarte  repede , de fapt  nici  nu cred ca a realizat   ce s-a intimplat intrucit  totul  s-a desfasurat foarte repede, iar  la ora 16.20 avea glicemia 177.

Ceea ce, conform dnei. doctor,   indica  ca a stat  foarte  putin in  hipo.

Deci, la ora 13.20 avem glicemia buna,  facem insulina  in doza obisnuita si mincam  HC  corespunzatori  iar la 15.50  o trezesc intrucit  constat  ca este in hipo. Ce s-a intimplat de am ajuns aici  numai Dumnezeu stie.

Dna.  doctor  mi-a  zis  ca in urmatoarele  12 ore,  uneori 24 ore,  o sa aiba in continuare  tendinta de hipo  si ca trebuie tinuta  pe glicemii de 150-200 ca sa protejam activitatea cerebrala.

Tabloul  glicemic care a urmat  este:

ora 17.00 -glicemie 223 –  o las in pace

ora 19.20 -glicemie 215 -facem Mixtard cu 2 unitati mai putin  fata de doza obisnuita  si mincam HC  in cantitatea normala de la aceasta ora.

ora 22.00 -glicemie 285  si  fac marea greseala  de a-i face corectie cu 1 u Actrapid apoi ii dau gustarea de la aceasta ora

ora 23.00 -glicemia 192 -asa ca ii dau putin lapte  intrucit  realizez  ca in interval de 1 ora  a scazut destul de mult

ora 23.33 -glicemia 116 –  ii dau apa  cu 10gr zahar

ora 24.20 -glicemia 141 -o las in pace

ora 01.00 -glicemia 89 -ii dau iarasi 15 gr zahar

ora 01.20 -glicemia 100 asa ca ii mai dau alte 10gr zahar

ora 02.00 -glicemia 154 – o las in pace

ora 02.30 -glicemia 169 – o las in pace

ora 03.15 -glicemia 158 -vad ca iarasi a mai scazut  putin  asa ca pentru buna regula ii dau iarasi 20gr zahar

ora 04.41 -glicemia 233 -si in sfirsit  ma culc  si eu (iepureste, linga ea binenteles)

Ziua urmatoare, Vineri dimineata:

Dimineata la ora 07.00  avem glicemia 184  iar la ora de masa la 07.30  -192  -facem insulina  cu  2 u de Actrapid  mai putin  fata de doza obisnuita si de data asta ii dau sa manince  mai multi hidrati

 ora 11 -glicemia 270 – o las in pace fara HC  si fara corectie de insulina

ora 13.20 -glicemia 225 -insulina cu 2 unitati mai putin ca in zilele precedente si HC  cantitate  normala

ora 16.00 -glicemia 220 -HC cantitate normala

ora 19.20 -glicemia 192,  Mixtard  ramin  la doza  de Joi dupa hipo cind am scazut  cu 2 unitati (mare greseala  am facut intrucit glicemiile ce au urmat  indica faptul ca trebuia  sa mai scad   alte 1.5 -2 unitati) si mincam  HC  cantitate  normala de la ora asta

ora 22.00 -glicemia 171 – HC  cantitate normala de la aceasta ora

Urmeaza o noua noapte alba ptr mine,  in care am obtinut  glicemii  normale de  154, 181 …., asta   insa  dupa ce la ora 01.00 am apelat din nou la zahar;  de data aceasta  ca sa stiu o treaba direct 20gr (si bine am facut  ca altfel iar aveam valori  mici).

Si inca o data, aceasta minunata  doctorita, a dovedit  calitati de mare OM.  Ne-a  sunat  de citeva ori pe zi sa vada cum evoluam si sa ne sfatuiasca , iar in ziua  cu pricina  chiar  la fiecare 30 min.

Daca in cazul  racelilor  sau a altor  procese inflamatorii (laringite, etc),  in perioadele de crestere unde avem  hormonul  cu pricina, organismul capata  rezistenta la insulina, dupa  o hipoglicemie  organismul devine foarte sensibil la insulina  o perioada de pina la 48 ore avind  tendinta de  hipo indiferent  ca scazi  dozele de insulina  si maresti HC.

Dna. doctor  zicea ceva  de genul : dupa  o hipo severa  este nevoie de  ”o baie de glucoza”

Citeam in ghidul dlui. doctor  Viorel Serban ca in urma unui episod  de  hipoglicemie, dupa 2-3 saptamini de glicemii bune,  poate urma un altul.  Tinind cont  ca pe 04 Nov.  am avut  o hipo (cei drept mai usoara decit  cea de acum), probabil ca asta  ni s-a intimplat  si noua ?! 

Urite zile!

Desi teoriile sunt variate, ma rog  ca aceste  2 episoade de hipoglicemie  sa nu  lase urme, si ma consolez un pic cu gindul  ca mai  mult  ca sigur copila a stat in aceasta  stare   o perioada  foarte scurta si si-a revenit  foarte, foarte repede  ceea ce   se zice  ca indica faptul ca hipo respectiva nu va afecta  in timp  activitatea  cerebrala.

Pina in toamna asta  am reusit  sa avem glicemii bune   si de fiecare data  am obtinut  rezultate foarte bune la glicozilata,  insa se pare  ca acum se  produc  ceva schimbari  in organismul copilei (creste, avem deja  6 ani jumatate) si TREBUIE sa schimbam schema de tratament.

Desi am stabilit cu dna. doctor  ca este momentul sa introducem cea de-a patra administrare de insulina  la sfirsitul lui Decembrie  cind am vacanta 3 saptamini si pot fi acasa non-stop, marturisec ca abia astept noua schema  care SPER ca ne va feri de astfel de situatii.

Altfel, ca sa mai inveselim putin atmosfera,  Vineri  copila a participat la Bazarul de Craciun  organizat de scoala, bazar  pentru care  ne-am  pregatit  cu mare drag si entuziasm  timp  de 2 saptamini  vopsind  conuri de brad,  ghinde, globulete de polistiren, oameni de zapaza, un brad de carton confectionat  de noi si multe multe  altele  care se pot  vedea  in poze.

Iar  Duminica dupa amiaza  ne-am  pregatit  ghetele  pentru  Mos  Nicolae  care ne-a  rasplatit  cumintenia  si rezultatele  bune la scoala  cu un  laborator de parfumuri  si un calut Baby-Bella.

Binenteles  ca Mosul a trecut  si pe la scoala  lasind  copiilor turta dulce  si un saculet ghetuta  cu care  sa il asteptam  pe fratele mai mare  Mos Craciun.

Astazi este  zi mare la scoala,  copiii  vor  impodobi  bradul,  asa ca copila  va avea  parte   de o zi frumoasa.

Sa dea Domnul  sa avem  parte  numai  de zile  frumoase  cu glicemii bune.

 

Am  spus  si o repet:   imi place la nebunie scoala Aidei!

Imi place ca procesul de invatamint se bazeaza pe “vezi, observa,  intelege, invata”,   si-mi place si ideea ca  din cind in cind  se organizeaza diverse actiuni, serbari, evenimente,  copiii fiind implicati  in anumite  proiecte si  conectati la natura.

De cite ori  n-am  trecut pe strada grabiti  fara a mai observa culorile toamnei?!  Recent insa, cu ocazia  Sarbatorii Recoltei, Aida a trebuit  sa adune  frunze de diverse culori si astfel mi-am reamintit ca toamna e de culoare galbena, maro, ruginie, verde, rosie,  grena.  

 Joia trecuta, a fost organizat un alt eveniment,  numit ”Sarbatoarea Lampioanelor”.  Copiilor  li s-a explicat ca peste iarna natura   nu moare  ci este lasata in grija  unor pitici al caror scop este sa o pastreze, sa o ingrijeasca iar apoi   sa o redea oamenilor primavara.

Astfel,  copiii merg  cu parintii si doamnele invatatoare in Parcul Florilor , cu niste lampioane facute de minuta lor,  si cauta acesti pitici, dupa care  sunt rasplatiti  pentru efortul depus  cu biscuiti si fursecuri.   

 Imaginati-va piticii  Albei ca Zapada  venind seara de la mina cu felinarele aprinse.  Apoi ginditi-va  la vanatoarea de oua de Paste a  prietenilor  nostri americanii.  Apoi imaginati-va acesti pitici ai   Albei ca Zapada multiplicati de ordinul zecilor, cautind cu ajutorul  felinarelor aprinse, ouale de Paste.  Cam asa arata scena de Joi seara in Parcul Florilor din Pantelimon:  o multime  de prichindei  cautind de zor cu lampioanele aprinse, piticii  ce au grija de natura.  

Si nu mai spun ca ieri dimineata am mers in parc  sa vedem  daca a mai  ramas  vreun pitic  negasit  si…  uraaaa am mai adaugat  colectiei  inca 12 bucati, astfel  incit  acum copila se poate  lauda  cu impresionantul numar de 18 pitici. Dupa aceasta ‘vinatoare’  de pitici  imi faceau ochii in cap ca la melc  intrucit  minunatii protectori  al naturii sunt foarte mici  si au exact  culorile toamnei asa ca sunt  greu de gasit  prin covorul de frunze.   

Abia  asteptam sarbatoarea de anul viitor  la care ne vom prezenta  cu un Lampion  mult mai profi  si cred ca voi si trisa luindu-mi o lanterna cu mine.

In afara de distractie aceasta Sarbatoare a Lampioanelor  este si una a generozitatii, copiii fiind  invatati sa imparta piticii intre ei (Aida de pilda a gasit 6, altii doar 1  si au fost si copii care n-au  gasit niciunul).

In ce priveste glicemia, evenimentul a avut loc la ora 5  si a tinut  o ora si ceva astfel ca din punct de vedere program nu ne-a incurcat deloc. Ce ne-a dat unpicut peste cap au fost cei 2-3 biscuti  din cosurile  pregatite special pentru copii de catre doamnele invatatoare si mincati de Aida  intre mese.  La ora 19.20  aveam, din cauza biscuitilor, o glicemie de 198  asa ca am facut  Mixtard mai mult cu 1 unitate  si nu am mai mincat  hidratii rapizi, la ora 22 am luat gustarea normal  iar la ora 01.00 ajunsesem la 98 si a trebuit  sa bem  putin lapte  sa nu facem hipo pina dimineata.

In afara  de serbari si distratie, copiii  mai si invata  la aceasta  scoala,  si invata chiar serios. Ma pot mindri ca, in cele 2 luni de scoala cit au trecut, Aida a invatat  destul de multe cuvinte si expresii in limba germana, au invatat  o parte din literele alfabetului,  multe, multe poezii si cintece, cuvinte si expresii in engleza, iar acum au inceput si socotitul. Si cel mai important este ca ii place sa mearga la scoala,  nu e stresata deloc de teme  pe care le face cu atentie si mare drag  pentru  doamna invatatoare,  traieste  din plin   aceasta perioada  a copilariei,  iar scoala  ne ajuta si ea  sa-i  cream copilei un bagaj  de frumoase amintiri.

Sper ca  nimic sa nu se schimbe si sa avem parte de acelasi sentiment de multumire fata de scoala aleasa mult timp de  acum incolo.

By the way, diseara merg la sedinta cu parintii  unde o sa ni se prezinte  ce au facut  copilasii pina acum si cum se descurca,  si ce urmeaza a se intimpla pina la vacanta de Craciun.

Batrinete, haine grele

Ce n-as da sa scap de ele…

Cam asa  simt eu acum vis-a-vis de acest diabet juvenil care ne-a invadat viata cum 3 ani.

Traversam o perioada ciudata: 

*ultima glicozilata a copilei a iesit, pentru prima data,  cam mare – 8.9

*am fost la doamna doctor  si am pus tara la cale pret de 2 ceasuri. In final am hotarit sa asteptam pina la urmatoarea glicozilata sa vedem  cum iese  si daca va fi  tot  mare sa modificam schema de tratament. Ideea cu asteptatul se datoreaza faptului ca inainte de glicozilata asta mare  Aida a avut  o otita, iar apoi o perioada de nas infundat (deci mai mult  ca sigur  ca a fost  si o usoara inflamatie ce putea da valori glicemice mai mari).

*Ok ! ma impac cu ideea ca daca asta trebuie asta o sa facem, insa inainte de toate vreau sa ma lamuresc de unde  fost glicozilata mare: datorita acestor cauze sau pentru ca pur si simplu schema cu 3 administrari de insulina nu mai merge. Lamureste-te daca poti!?  Cind ne era  si noua  bine iata ca ne paste o oarecare laringita care mai mult  ca sigur ca va influenta tabloul glicemic. Apropo,  asta e a doua oara  cind ar face Aida laringita, prima data  fiind  anul trecut  cam tot in aceasta perioada. Sper sa nu devina un obicei si in fiecare Noiembrie sa ne ‘laringim’.   

 Sunt cu atit  mai confuza  cu cit  pina la acest inceput de laringita,  glicemiile pareau sa-si revina. Ieri , de pilda,  dimineata am avut 105, la ora 16 coborise la 60 (probabil pentru ca marisem iar cu 1 unitate insulina de la ora 13.20),  la ora 20.20 – glicemie 198  dar stiu ca asta s-a datorat celor 2-3 biscuiti mincati intre mese, iar azi-noapte la ora 01.00 avea 98.

Deci merge sau nu merge inca schema cu 3 administrari???

Care este momentul corect cind trebuie sa trecem la 4?  Stiu ca n-avem incotro, ma consolez cu faptul ca  Aida e mai mult decit intelegatoare si nu protesteaza niciodata deci sigur copila ne va ajuta ca  tranzitia sa fie mai usoara, stiu si ca mai important  este sa avem glicemii bune decit sa evitam o intepatura,     dar totusi ma intreb care este momentul ‘0’ cind este necesata trecerea la cea dea  4-a  administrare : 3 Actrapid + 1 Lantus .

Sper ca laringita  sa treaca repede si sa nu ne puna  mari probleme.  Cu siguranta in Decembrie o vom mai vizita  inca odata  pe minunata noastra doamna doctor Mihaela  si vom hotari  daca incepem  cu Lantusul  pentru ca daca tot  trebuie sa o facem, atunci cel mai bine ar fi sa alegem acest moment  in vacanta de iarna a copilei cind sunt si eu acasa  si o pot monitoriza si interveni oricind.

Deci revenind:

Diabetul, haine grele

Ce n-as da sa scap de ele…