Noi si Diabetul

Posts Tagged ‘copiii cu diabet si scoala’

Ce faceam  acum 2 saptamini pe vremea aceasta???

Sprijineam  zidurile Liceului Waldorf in asteptarea  copilei.  Da ati ghicit:  Luni 13 Septembrie 2010  a fost  prima zi de scoala a Aidei. Emotii  mari monser…

Dupa indelungi deliberari am hotarit  sa o inscriem la Waldorf. O fi bine… o fi rau… nu pot  decit sa sper ca am facut alegerea corecta. Oricum, vorbind fie si numai din prisma primei  zile de scoala,  alegerea a fost una corecta.  De unde in ziua premegatoare  inceperii scolii  copila era sceptica  si nu prea mai vroia sa mearga la scoala zicindu-ne ca nu o sa-i mai ramina suficient timp pentru  familie si joaca, cind a  iesit  din clasa a inceput sa danseze pe culoar si sa sara in sus de bucurie  zicindu-ne  ca e cea mai minunata zi din viata ei.  Era haioasa tare. Mi-a multumit chiar ca am adus-o la scoala : ” mami  multumesc,  e cea mai minunata scoala, multumesc  mami ca m-ai adus la scoala asta”‘

 Cei  drept  au fost foarte pregatiti:  copii de clasa I au intrat in scoala printr-o  poarta de carton frumos decupata si colorata ce reprezenta poarta castelului cunoasterii, apoi  pe sub podul de flori facut de elevii clasei a XII-a, iar in clasa au fost asteptati  cu 2 caiete, penar,  culori, un saculet ce continea o chifla, citeva stafide si alune de padure  si cel mai important,  cu o cheie din acea  ca de mobila veche legata cu un snur  galben, care,  le-a spus doamna,  daca o vor purta tot  timpul cu ei  vor deveni mai inteligenti.  Toate acestea  au avut legatura  cu  basmul  pe care l-a spus dna invatatoare la sfirsitul orelor:  Dragu  un copil  ce la 7 ani  isi pierde parintii (sunt chemati de Dumnezeu in  Cer) pleaca in  lume  si gaseste o cheie ce-l ajuta sa descopere tainele cunoasterii. In tot acest  timp  Dragu are cu el un saculet fermecat in care ori de cite ori baga mina gaseste mincare (alune de padure.. ).

Din acea zi au trecut  iaca-ta 2 saptamini timp  in care Aida si-a pastrat  incintarea  si entuziasmul si abia asteapta sa se faca dimineata sa mearga la scoala.  

Si acum revenind la idea  blogului ‘’noi in relatia cu diabetul’’:  cam asa  decurge o zi cu diabet la scoala si dupa:

-trezirea la 7  -10 minute  ni le rezervam pentru ‘’iubirea de dimineata’’

-7.15 –testarea glicemiei si insulina de dimineata, dupa care mincam sandwich-ul si ne bem  cafeaua (cacao cu lapte of course…)

-7.30 –ne imbracam mai repede ca la armata,  iar la 7.40 iesim pe usa

-la ora 8 incepem cursurile

-la ora 10 au pauza de masa tocmai la fix  pentru gustarea noastra –un sandwich (10HL)  + 1 bomboana (HR) (desi nu au voie cu dulciuri la scoala  am vorbit  cu dna invatatoare si i-am explicat despre  ce este vorba iar dinsa foarte  draguta  ne-a permis sa venim cu bomboana de rigoare -sincer nu stiu ce altceva i-as putea da Aidei  pentru ca orice fruct sau suc contine  mult mai mult de 5 HR  cit  trebuie sa manince ea  la aceasta gustare)

-la ora 13.15 suntem acasa pentru insulina de prinz si masa principala

-intre 14.00 si 16.00  somnul de prinz care ne odihneste creierul

-ora 16.15-  gustarea de dupa-amiaza iar apoi tema pentru acasa, joaca, plimbare afara…

-19.15 insulina de seara si masa aferenta

-21.45 –ultima gustare, ‘’iubirea de seara’’ si iar la nani.

-24.30-01.00 testarea  glicemiei (in somn) si ajustarea acesteia cind este cazul (cu lapte sau zahar daca cumva este prea mica  sau cu  Actrapid  daca este prea mare)  si in sfirsit se culca si mami. Uraaaaa…

 Cam asta ar fi, si credeti-ma ca ne descurcam grozav.