Posts Tagged ‘copiii cu diabet si petrecerile’
Ce-am mai facut noi si diabetul nostru in ultimul timp? Multumesc lui Dumnezeu, reusim sa convietuim foarte bine, chiar pacalindu-l (pe diabet binenteles) uneori.
Acum, mica mea dulcinica este scolarita de clasa a doua, tot atit de iubitoare de scoala (inca ) , mare amatoare de distractii , cumintica , isteata si la fel de vesela ca intotdeauna. Doamne cit de frumos ride omuletul asta! Cind simte ea ca nu si-a facut norma de veselie intr-o zi vine seara la mine si-mi zice: ”mami gidila-ma te rog” , asa ca ma conformez si incepem programul de jughineala.
*Dupa primele 2 luni de scoala, la sfirsitul lui Octombrie, ne-am bucurat si de o mini vacanta cu aer proaspat de munte. Am dat o fuga pina la Predeal intr-ul loc absolut minunat ce-ti ofera toate deliciile vietii: sauna, jacuzii, piscina, loc de joaca pentru copii si… bucatarie unde-i pot pregati in conditii optime masa si gustarile copilei mele. Aici rasfat total, trezit tirziu (gratie minunii ce poarta numele de Lantus), innotat in piscina pina ce copila avea degetelele crete. Hipoglicemiile le-am prevenit prin mini gustari luate pe scara piscinei Intre bucuriile acestei vacante se numara si plimbarile pe coclauri dupa resurse ce le vom folosi cit de curind pentru a manufactura obiecte pentru bazarul de Craciun, vizitatul Bisericii Neagre din Brasov unde minunata mea copila ne-a fost un mini translator din germana in romana (noi nu stim o boaba de germana dar ea este fascinata de aceasta invatind-o cu mare drag), mini excursia facuta la Trei Brazi. Ce mai, a fost o super mini vacanta. Mai vreeeeaauuuu!
*Simbata trecuta (cu citeva zile in avans) am sarbatorit cei 2 Gabrieli din familia noastra: sotul dar si dulcinica noastra care poarta si numele de Gabriela. S-a lasat cu veselie mare, baloane, karaoke, si… glicemii setate parca pe valorile 80-90 in conditiile in care pentru a nu face hipo i-am dat copilei sa bea cite o jumatate de pahar de suc in mod repetat, iar rapida de seara nici n-am mai facut-o. Tort ca de obinei.. nu a mincat deloc. Nu stiu de ce dar se pare ca domnisorica mea nu-i amatoare de acest desert. Dimineata urmatoare ne-am bucurat de o glicemie buna asa ca inca odata am reusit sa fentam diabetul si regulile lui stricte. Sa tinem cont insa ca noi suntem pe schema cu Lantus care ne protejeaza 24 de ore.
*Saptamina trecuta, avind informatia de la Cori care a scris atit de frumos aici , ne-am apucat de lucru si am confectionat 2 carti postale ce au luat drumul Statelor Unite catre un dulcinel dar si o mamica de dulcinel . Poze insa pe 14 Noiembrie cind vom sarbatori Ziua Mondiala a Diabetului.
Cred ca v-ati prins deja ca o iubim foarte mult pe doctorita noastra diabetolog, draga noastra Mihaela.
Pai cum sa nu iubesti un OM care te sfatuieste, te ajuta sa intelegi, te suna de 10 ori pe zi in zilele in care ai probleme ca sa vada cum evoluezi si sa te indrume sa o scoti la capat, raspunde la telefon ori de cite ori o suni fie ca doarme sau ca este in lift la Munchen, care isi blocheaza 500 RON din banii proprii pe glucagon doar ca sa fie sigura ca pacientii ei au unde-l gasi in caz de nevoie….
Acest OM organizeaza in fiecare an, din fonduri proprii, petrecerea de Craciun la care-si invita toti pacientii. Pentru noi, cei care ducem aceasta batalie zilnica cu diabetul, aceasta petrecere reprezinta un balsam pentru minte si suflet. Astfel in fiecare an ne minunam cit de mari si frumosi au crescut copii nostrii, aflam cum Miruna, o tinara diabetica, a dus o sarcina la bun sfirsit dind nastere unei frumuseti de bebeu rozaliu si sanatos, schimbam pareri, idei , intr-un cuvint socializam in aceeasi limba (cea dictata de diabet).
La petrecerea de anul acesta am avut placerea de a le avea alaturi pe zuza si pe Ana -mama unei minuni de baiat ce nu sta locului o clipita- Alex, l-am revazut pe Eric -baietelul care anul trecut ii facea declaratii patimase de dragoste copilei mele, si pe toti ceilalti.
A venit si spiridusul lui Mos Craciun care s-a jucat cu picii nostrii iar apoi insusi Mos Craciun cu sacul plin de daruri (daruri ce numai doamna doctor stie cum a facut rost de ele).
Masa a fost incarcata cu felurite preparate, pregatite cu drag chiar de doamna doctor, si unde a fost cazul au fost calculati hidratii. Iar sotul dinsei face niste prajituri foarte bune – briosele din coca de cozonac au fost delicioase. Tortul a fost special facut pentru dulcineii mari si mici, avind un indice glicemic 30.
Copila mea a fost super incintata si de petrecerea de anul acesta, spunind ca s-a distrat de minune, acasa a cazut frinta de oboseala, glicemiile au fost super OK (la ora 01.00 noaptea avea 83 -asa ca am trezit-o si i-am dat putin lapte) .
Sunt norocoasa. Pina la ‘venerabila’ virsta de 34 de ani am intilnit citiva oameni de omenie (si sper sa mai intilnesc) iar unul dintre acestia este cu siguranta doamna doctor Mihaela Vlaiculescu.
Ce bine ar fi daca toti medicii diabetologi (si nu numai) ar intelege cit de importanta este comunicarea cu pacientul, apropierea de el. Dincolo de calcule peste calcule, scheme de tratament, sfaturi…. noi, mamicile de dulcinei, si chiar dulcineii insasi avem nevoie si de astfel de momente.
Si ca sa incheiem saptamina in acelasi spirit al Craciunului, simbata seara am fost in oraselul lui Mos Craciun din parcul IOR.
Sa vina Craciunul! Uraaaaaa!
Cine mai zice ca a merge cu metroul este solutia optima pentru a ajunge la timp la destinatie inseamna ca azi fie a stat acasa fie nu a circulat la aceeasi ora ca si mine…
Dupa 15 minute de asteptat in statia Iancului, a aparut in sfirsit si ”trenul galben fara cai”, in care a urcat cine a putut (eu am fost una din fericiti). Binenteles ca datorita multimii de oameni in fiecare statie am pierdut cel putin 2 minute asa ca iata-ma ajunsa la birou cu 15 minute intirziere. Mai oameni buni, asa cum stiu sa mareasca pretul abonamentului, n-ar trebui ca minunatii oameni de la Metrorex (sau cum s-o mai numi acum institutia) sa aiba mai mult respect fata de cei care le baga banii in buzunar si sa suplimenteze cursele??? Ca vorba lui tata Base ”toamna nu-i ca vara” (concediile de termina, incepe scoala, iar de astazi si cursurile la universitati…)
Dar asta e, vorba altui contemporan ”traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”.
In rest, toate bune si frumoase, Simbata am avut 2 petreceri: una de copii-am sarbatorit cei 11 ani ai domnisoarelor Iulia si Sonia (verisoarele Aidei) iar cealalta de ”oameni mari” sarbatorita cu mare fast la Inter.
La cea de copii totul a fost minunat, glicemiile au fost tinute in friu multumita micilor trucuri invatate pina acum:
*suc la discretie ori de cite ori a dorit sufletelul Aidei (exista o porcarie de suc, cred ca Natura se numeste, care are doar 1 sau 2 hidrati – va puteti da seama ce apa cu te miri ce aditivi a baut copilul. Tinind cont de faptul ca Aida bea numai suc proaspat de mandarine iar din asta alimentar, ca sa zic asa , numai de citeva ori pe an la ocazii -cind vrem sa incadreze in peisaj si sa nu se simta altfel fata ce ceilalti copii , cred ca merge)
*cind ceilalti copii serveau sandwich-uri Aida presta o portie de sunca cu masline (daca-i dai si ceapa verde cu sare esti deja prietenul ei cel mai bun)
*cit despre tort aici avem noroc: Aidei nu-i plac prajiturile, maninca cu placere crema de ciocolata dar blatul nu-i tocmai unul din preferatele ei
*hipo data in general de starea de bine, de petrecere, a fost combatuta de frunzulitele de ciocolata dupa tort (ori de cite ori este mai entuziasta, mai vesela, valorea glicemiei scade)
Si iata ce ascultau odraslele noastre la petrecere:
”………….
As vrea sa ne-ntalnim la mall
As vrea sa ne vedem la mall
As vrea sa ies la cinema
As vrea sa ies cu cineva
Poate cu prietena mea
Poate cu prietena ta
Daca nu esti de la oras, esti de la tara
Iei primul tren care te lasa in gara
Apoi iei un taxi pana la mall
Bei doua sucuri si ai portofelul gol
…………………………………………..”
Cool, nu??? Voi cind ati fost ultima data la Mall???