Noi si Diabetul

Am  spus  si o repet:   imi place la nebunie scoala Aidei!

Imi place ca procesul de invatamint se bazeaza pe “vezi, observa,  intelege, invata”,   si-mi place si ideea ca  din cind in cind  se organizeaza diverse actiuni, serbari, evenimente,  copiii fiind implicati  in anumite  proiecte si  conectati la natura.

De cite ori  n-am  trecut pe strada grabiti  fara a mai observa culorile toamnei?!  Recent insa, cu ocazia  Sarbatorii Recoltei, Aida a trebuit  sa adune  frunze de diverse culori si astfel mi-am reamintit ca toamna e de culoare galbena, maro, ruginie, verde, rosie,  grena.  

 Joia trecuta, a fost organizat un alt eveniment,  numit ”Sarbatoarea Lampioanelor”.  Copiilor  li s-a explicat ca peste iarna natura   nu moare  ci este lasata in grija  unor pitici al caror scop este sa o pastreze, sa o ingrijeasca iar apoi   sa o redea oamenilor primavara.

Astfel,  copiii merg  cu parintii si doamnele invatatoare in Parcul Florilor , cu niste lampioane facute de minuta lor,  si cauta acesti pitici, dupa care  sunt rasplatiti  pentru efortul depus  cu biscuiti si fursecuri.   

 Imaginati-va piticii  Albei ca Zapada  venind seara de la mina cu felinarele aprinse.  Apoi ginditi-va  la vanatoarea de oua de Paste a  prietenilor  nostri americanii.  Apoi imaginati-va acesti pitici ai   Albei ca Zapada multiplicati de ordinul zecilor, cautind cu ajutorul  felinarelor aprinse, ouale de Paste.  Cam asa arata scena de Joi seara in Parcul Florilor din Pantelimon:  o multime  de prichindei  cautind de zor cu lampioanele aprinse, piticii  ce au grija de natura.  

Si nu mai spun ca ieri dimineata am mers in parc  sa vedem  daca a mai  ramas  vreun pitic  negasit  si…  uraaaa am mai adaugat  colectiei  inca 12 bucati, astfel  incit  acum copila se poate  lauda  cu impresionantul numar de 18 pitici. Dupa aceasta ‘vinatoare’  de pitici  imi faceau ochii in cap ca la melc  intrucit  minunatii protectori  al naturii sunt foarte mici  si au exact  culorile toamnei asa ca sunt  greu de gasit  prin covorul de frunze.   

Abia  asteptam sarbatoarea de anul viitor  la care ne vom prezenta  cu un Lampion  mult mai profi  si cred ca voi si trisa luindu-mi o lanterna cu mine.

In afara de distractie aceasta Sarbatoare a Lampioanelor  este si una a generozitatii, copiii fiind  invatati sa imparta piticii intre ei (Aida de pilda a gasit 6, altii doar 1  si au fost si copii care n-au  gasit niciunul).

In ce priveste glicemia, evenimentul a avut loc la ora 5  si a tinut  o ora si ceva astfel ca din punct de vedere program nu ne-a incurcat deloc. Ce ne-a dat unpicut peste cap au fost cei 2-3 biscuti  din cosurile  pregatite special pentru copii de catre doamnele invatatoare si mincati de Aida  intre mese.  La ora 19.20  aveam, din cauza biscuitilor, o glicemie de 198  asa ca am facut  Mixtard mai mult cu 1 unitate  si nu am mai mincat  hidratii rapizi, la ora 22 am luat gustarea normal  iar la ora 01.00 ajunsesem la 98 si a trebuit  sa bem  putin lapte  sa nu facem hipo pina dimineata.

In afara  de serbari si distratie, copiii  mai si invata  la aceasta  scoala,  si invata chiar serios. Ma pot mindri ca, in cele 2 luni de scoala cit au trecut, Aida a invatat  destul de multe cuvinte si expresii in limba germana, au invatat  o parte din literele alfabetului,  multe, multe poezii si cintece, cuvinte si expresii in engleza, iar acum au inceput si socotitul. Si cel mai important este ca ii place sa mearga la scoala,  nu e stresata deloc de teme  pe care le face cu atentie si mare drag  pentru  doamna invatatoare,  traieste  din plin   aceasta perioada  a copilariei,  iar scoala  ne ajuta si ea  sa-i  cream copilei un bagaj  de frumoase amintiri.

Sper ca  nimic sa nu se schimbe si sa avem parte de acelasi sentiment de multumire fata de scoala aleasa mult timp de  acum incolo.

By the way, diseara merg la sedinta cu parintii  unde o sa ni se prezinte  ce au facut  copilasii pina acum si cum se descurca,  si ce urmeaza a se intimpla pina la vacanta de Craciun.

5 Responses to “‘Sarbatoarea Lampioanelor’ -la scoala”