Astazi  mi-a  atras atentia  pe  grupul de facebook noisidiabetul postarea-intrebare a  unei  mamici  al carei  dulcinel a fost  diagnosticat  doar de citeva luni: care ar fi calea  corecta de urmat in diabetul tip  1 in ceea ce priveste  alimentatia  tinind  cont de toate informatiile primite: regimul standard la debut  versus  regimul low  carb versus o dieta  oarescum vegetariana.

Sincer m-am blocat pentru ca de obicei nu dau sfaturi, pentru ca mi-e  teama  ca  poate  eu ma insel si sfatul nu-i  tocmai  bun  si mai mult rau  as putea face.

Apoi m-am gindit  ce mi-as spune EU cea de acum , MIE  cea de acum  aproape 10  cind  a intrat diabetul in viata  noastra, deci la debut.

Pai, mi-as spune:

1. sa fac tot ce pot pentru a pastra normalitatea  in vietile noastre

2. sa  invat  ce sunt aia  hidrati lenti  si hidrati  rapizi

3. macar la inceput  sa  notez  tot, pentru   A  INTELEGE   cum actioneaza  diferite  feluri de mincare sau combinatii alimentare   asupra  COPILULUI   meu, cum se absorb. Dar pentru  asta  e nevoie  de  un orar  alimentar  ordonat si  nu haotic. Ulterior. pe masura ce capatam experienta,  invatam  sa  jonglam  cu orele de masa  si  chiar  sa avem un program flexibil, dar  numai  dupa  ce invatam muuult  si bine.

4. sa fac  tot ce pot  pentru a nu  spune NU  ai voie sa maninci  pentru  ca ai diabet, si aici  as apela  la  alimente  no carb  cind  situatia  o cere

5. sa incerc ca impreuna  cu  medicul care ne are in grija  sa adaptez  meniul  pe  placerile  si  nevoile copilului MEU neaducind  schimbari  radicale  comparativ  cu alimentatia  de  dinainte de diabet.

6. sa fac tot  ce tine de mine  sa  conving ”pacalesc” copilul  sa manince cit mai sanatos

7. sa vorbesc  tot  timpul  cu  medicul  nostru, sa ne sfatuim, sa-i spun parerile  mele  sI IMPREUNA  dar  bazindu-ma  pe  calificarea  si  cunostintele  lui, sa luam decizii PERSONALE

8. ca, chiar daca, toti ne dorim  o viata  si alimentatie cit mai sanatoasa,  din pacate, as putea spune, traim niste vremuri  care  ”ne obliga” spre  niste  produse  ”nesanatoase” si uneori  balanta: aliment sanatos versus socializare, poate  inclina (de preferat nu foarte des :)  )  catre  viata  sociala  si ca nu-i  o tragedie daca UNEORI   mincam un …..hambuger   (nu-i exemplu cel mai reusit  pentru ca Aidei nu-i plac  hamburgerii dar  e  un exemplu  elocvent) sau mai stiu eu ce.

9.  Ioana de azi care  a  citit cite ceva, a intrebat  si  a vorbit  despre  alimentatia  low  carb, i-ar spune  Ioanei de acum  10  ani  ca  exista  produse  low  carb care  pot  fi  introduse  in meniul curent, ce ne pot satisface  niste  pofte, pot  reduce  necesarul de insulina de la acea  masa  si reducindu-se doza  se  reduce  si riscul de  hipo.  Desi  ma uit  cu admiratie la rezultatele  obtinute  pe dieta  low  carb, EU trebuie sa admit  ca NOI nu suntem atit  de  disciplinati  si deschisi catre extrema, dar  ca recunosc  beneficiile  acestei  diete si ii admir  pe acesti oameni dar  mai ales  pe  copilasii care  papa  tot  ce le dau parintii lor.

Punind  din nou  pe  cintar  argumentele pro dieta  low carb, sau  vegana, sau  vegetariana  versus  virsta  adolescentina  si  viata sociala ce decurge de aici, DECIZIA  Ioanei de azi este  un mix de  alimentatie cit mai sanatoasa,  asezonata  cu retete  low carb  si din cind  in cind  cu mici  placeri  vinovate. 

10. ca o concluzie, eu  cea de azi  i-as  spune Ioanei  cea  de la debut  ca copilul nu trebuie indopat doar ca sa  respecti  nu stiu ce  nr  de  HC  / zi.

Atita timp cit  STIM  CE  FACEM, copilul creste si se dezvolta  frumos, analizele  ies  bune,  managementul diabetului e sub  control…nici nu mai  conteaza  cum se numeste  dieta adoptatA, o puteM,  pur si simplu  numi  DIETA  PERSONALA.

Peronal nu  cred in extreme (desi logica mea intelege perfect rationamentul si  rezultatele  dietei  low  carb)  insa  incerc  ca iau  ce-i  bun, rational, documentat, verificat, probat  si cu rezultate  bune  din   orice  dieta  indiferent ca este  low carb, vegana, bio sau mai stiu eu ce alt trend  nutritional.

Si, nu cred ca este Ok   sa blamam sau sa  etichetam pe cei ce au  o alta optiune. Pina la urma fiecare  e  stapin si decide  pentru viata lui.

Si apoi, dincolo de  ce vrem sau ce nu vrem  noi parintii  eu cred  ca  copilul  ne ”conduce” catre  decizia  corecta  si  perfecta  pentru  EL, COPILUL. Cred ca  fraza este inteleasa  asa cum a fost ea scrisa, si ca nu dam in SFuri  gen …. dar daca copilul vrea….  avioane  ii cumperi (?)

Am mai incercat sa  abordez  subiectul alimentatie  si in postarea asta 

Glicemii  cit mai  bune, viata frumoasa  si decizii intelepte.

 

Leave a Reply