Archive for the ‘despre glicemie’ Category

Nu stiu cum faceti  voi dar se pare ca eu  nu mai reusesc sa gestionez timpul deloc, raminindu-mi cit mai putin spre deloc si pentru mine, asa ca postez din ce in ce mai rar.

Astazi dna doctor ii raspunde mamicii  Tatiana care ne-a intrebat:

Buna. Vroiam sa o intreb pe doamna doctor daca dupa aproape 2 luni de la diagnostic a diabetului de tip 1, hemoglobina glicozilata a fetitei a scazut de la 9,5 la 8,4 daca este o scadere buna, tinand cont ca noi iam facut 4 insuline pe zi timp de 3 saptamani dupa care n-a mai fost nevoie avand dim. Valori de 60 ale glicemiei. Acum avem glicemii de 88-120 dim si foarte rar 160 dupa amiaza. Peptid c are 0,30. Multumesc anticipat.

RASPUNSUL   Dnei Doctor:

Hemoglobina glicata reflecta in cea mai mare parte glicemiile din ultimele 6-8 saptamani, dar este adevarat ca este recomandat ca ea sa fie repetata la fiecare 3 luni, adica exact durata de viata a globulelor rosii care circula in mediul/sangele incarcat cu glucoza si se “zaharisesc” intr-o proportie mai mica sau mai mare, in functie de nivelul glicemiei .
Eu recomand urmarirea ei la 3 luni; exceptie sunt situatiile in care schimbam schema de insulina si vrem sa stim daca schimbarea pe care am facut-o funtioneaza sau cand glicemiile “scapa de sub control” si vrem sa stim mai repede cat de mare este “debandada”, ca sa putem aplica masuri corrective in timp util. In aceste situatii putem recomanda efectuarea HbA1c la 1.5 – 2 luni
 
 Scaderea de la 9.5 la 8.4 este o evolutie buna, dar oricum ar trebui repetata ptr ca nu ati ajuns inca “la tinta”, adica la valoarea ideala a glicatei ptr fetita dumneavoastra ( Oricum, deoarece exista valori tinta ale glicatei diferite pentru fiecare grupa de varsta, discutati cu diabetologul Dvs care este valoarea ideala catre care sa tintiti si pe care sa o mentineti)

As repeta  HbA1c  din 2 motive :
1. valoarea nu e inca grozava
2. am intrerupt insulina si ar fi de urmarit daca doar dieta asigura un echilibru bun al diabetului , sau, mai corect,ar trebui  apreciat momentul in care va fi nevoie sa reluati tratamentul cu insulina
Repetarea as face-o la 1.5-2 luni de la ultima masuratoare
 
Faptul ca imediat dupa ce ati inceput tratamentul cu insulina in 4 injectii pe zi glicemiile s-au reglat si nevoia de insulina s-a redus progresiv semnalizeaza intrarea in “luna de miere” , adica o reluare tranzitorie a functiei pancreasului de a produce insulina. Aceasta perioada este insa tranzitorie si, cu siguranta,   nevoia de insulina va reveni. Va rog sa urmariti glicemiile copilului ca atunci cand facea insulina si, in momentul in care valorile urca, sa contactati diabetologul, chiar daca urmatorul consult e programat peste cateva luni.
Reinceperea tratamentului cu insulina va ajuta la pastrarea rezervei pancreatice care, oricat de mica ar fi, tot ne va fi de ajutor. In plus, reinceperea tratamentului cu insulina se va face progresiv, cu doze mici si mai putine injectii pe zi, in functie de necesar dar si de rezerva pe care o mai are ( DECI : pastrati rezerva, nu o consumati !!!)
Mi-ar face placere sa imi comunicati care a fost evolutia  glicemiilor si a glicatei
Cu drag,
 
Dr Mihaela Vlaiculescu

Rugaminte:  va rog  ca atunci  cind adresati o intrebare  sa ne spuneti si numele si virsta dulcinelului pentru a putea personaliza raspunsul.

Si… referitor la cealalta intrebare a ta , Tatiana, daca am folosit DIAVIT raspunsul meu este afirmativ. Am folosit Diavit o perioada de la debut dupa care am renuntat. Ca orice alt produs naturist hipoglicemiant rau nu face, dar nici miracole din pacate.  Oricit ne agatam la inceput de tot felul de diete, medicamente naturiste sau nu, in final, din nefericire, tot la insulina ajungem pentru ca din pacate astea sunt regulile jocului iar noi nu le putem rescrie oricit ne-am dori.

Glicemii bune sa aveti!

 

Nu mai este  nici  un secret  pentru  nimeni  ca  o admir  si o apreciez  foarte tare pe  doctorita  dulcineei  mele. 

Am creat acest  blog  in dorinta de cunoaste  virtual  (de ce nu  si personal  :) -salutari zuza  http://zuzubell.wordpress.com/, si Ana Miti) si de interactiona/comunica cu cit  mai multi dulcinei si dulcinee (si ce revelatie  am avut  gasind-o  pe Cori http://cuburidezahar.blogspot.com/ )  sau  parinti de dulcinei, sperind  astfel  sa invatam unii de la altii, din experiente proprii, cit  mai  multe  lucruri utile  in lupta  cu inamicul NUMBER 1 :  DIABETUL.  Am precizat inca de la inceput  ca acest  blog nu va fi nicidecum unul de specialitate  eu neavind  competenta  necesara .

Care este legatura  intre cele  doua paragrafe  mentionate  mai  sus? 

Pai  sa va zic  acus:  citind  unele  intrebari din comentariile    unei mamici ce a  poposit  pe acest blog (iti  multumesc)  am fost  in situatia delicata de a nu stii ce sa raspund, drept  pentru care  am pus  mina pe telefon  si am sunat-o pe  minunata noastra doctorita, doamna doctor  Mihaela Vlaiculescu http://www.diabnutrimed.ro/, asaltind-o  cu intrebarile noastre.

Asadar si prin urmare, draga Geanina, sa o luam sistematic:

1. ”vremea caniculara influenteaza glicemiile?” -Personal n-am observat  nimic deosebit la Aida. Dar, doamna  doctor zice ceva de genul: totul depinde de  modul  in care  reactioneaza  organismul respectiv. Numai  observind  reactiile si evolutia  glicemiilor   iti  vei da seama daca  puiul tau reactioneaza  glicemic  la caldura excesiva. Teoretic canicula duce la vasodilatatie  deci  insulina  se absoarbe mai repede  si  glicemia scade: deci aici  avem scenariul  1  in care  vremea  caniculara  duce la scaderea  glicemiei.  Dar…  daca canicula are  un efect  de   disconfort  asupra  dulcinelului, aceasta  stare  emotiva  negativa poate  produce cresterea glicemiei, scenariul 2.  Pentru  un bun echilibru  glicemic,  pe timp  de canicula trebuie  sa facem  ce fac  toti semenii nostrii, fie ei  dulci  sau mai  putin dulci,  si anume  hidratare, hidratare  si iar  hidratare.

2. ” La Aida cum a fost cu schimbatul dintilor?” -ti-am raspuns deja ca noi am fost norocosi si n-am avut  nici  cea mai mica  problema -se cunoaste ca tati e prieten  cu zina maseluta  :)  .  Dar iata  ce mi-a  spus doamna doctor: statistic  nu s-a raportat  nici  o corelare  intre  Diabet  si  schimbatul dintilor. Ideal este ca orice extractie de dinti   sa se faca  pe o glicemie  buna pentru a evita riscul de infectie. Se stie ca orice  plaga/rana  a unui diabetic  se vindeca mai greu  dar,  in cazul nostru  la schimbatul dintilor  nu  vorbim  de  plaga  propriu zisa  intrucit  dintele definitiv  vine  din spate  acoperind  mare parte din  locul extractiei. Deci don’t worry, be happy!

3. ”  tu cum procedezi cu acele de la pen-uri si de la glucometru, cu cartusele de insulina ramase nefolosita si celelalte reziduuri medicale?” -noi, in nici un fel,  le arunc  pur  si simplu la cosul de gunoi. Dna doctor  zice ca in cazul cartuselor  goale  de insulina nu este nici  un pericol, in cazul acelor  penurilor  iarasi  nu este nici un pericol acestea  nepotrivindu-se  decit  la penuri  iar penurile  nu pot  fi procurate decit  de la cabinetele  de diabetologie (nu se comercializaeaza). Mare grija insa la seringi, dar nu cred ca este cazul nostru (SPER! desi  doamna  doctor  tocmai ce mi-a spus  ca fratii nostri de peste  Prut  nu beneficiaza  de  penuri INCA  drept  pentru care administrarea de insulina se faca INCA  traditional dar cica mai ieftin -adica ca pe vremuri  -TRIST, FOARTE  TRIST. Vorba dinsei  este  vorba  de o tarisoara  aflata geografic la o aruncatura de bat  si nu vorbim  de o tara de lumea a 3a.

Si daca tot  fusei  (sotu-i  oltean asa ca ma molipsii)   ‘a  Very Important Person ‘  http://www.noisidiabetul.ro/2011/03/20/workshop-pentru-cadrele-medicale-specializate-in-diabet/ iata  ca m-am  gindit  ca n-ar  fi rau  sa fiu  si moderator  on-line (exista asa ceva ???  :)  ) deci in fiecare  zi de 1 a lunii voi posta un articol cu  raspunsurile  doamnei doctor  la intrebarile noastre (nu v-am  spus  eu ca-i  minunata?!). 

Astept   intrebarile  voastre (dar  nu prea  multe odata  va rog  :)   )  ale caror raspunsuri  le veti  gasi postate  pe data de 01 Iulie ? August

Glicemii bune  si o vara frumoasa! 

Duminica plec la mare! Uraaaaa   Sa-mi iau costumul de baie  sau  Umbrela? Ce ziceti?

 

Oricit ma straduisc sa fiu un bun ‘Type 3 diabetic’ http://cuburidezahar.blogspot.com/2011/03/tipuri-si-etichete.html se pare  ca nu intotdeauna  si reusesc.

Vinerea trecuta  copila a fost invitata  la petrecerea unei  colege de clasa. 

In trecut,  pina  m-am  prins eu cum sta treaba  cu glicemiile la astfel de petreceri, mergeam  cu sucul fara  zahar dupa mine,  eram tot timpul cu ochii pe copila si pastram rigurozitatea programului, apelind cei drept la mici trucuri  asa  cum am facut  aici  .   Ulterior,  am vazut  ca datorita  entuziasmului, bucuriei dar si efortului depus ( topaiala)   la astfel de petreceri  riscam valori spre hipo  aici   asa  ca usor,  usor  am inceput  sa las  copila  sa bea  suc   ‘la liber’ ,  precum si sa  guste din mincarea servita  chiar daca  aceasta ne incaleca oarecum programul. Astfel am reusit in ultima vreme sa trecem cu brio (a se citi  glicemii bune)  de absolut  toate petrecerile  la care am participat.  

 Mi-am zis  ca si de data  aceasta  lucrurile se vor desfasura in acelasi mod asa ca la ora 16.30 am mincat  acasa  gustarica cu pricina,  ne-am  imbracat  frumusel, am luat cadoul la subbrat si am pornit  spre  locul unde se desfasuta  petrecerea respectiva.

Ajunsi acolo  copila a intrat imediat  in atmosfera  si a inceput  a tupai in saltelele  gonflabile, drept  pentru care  am gindit  ca sucul  pe care-l  va  servi  va fi  numai bun  pentru  a combate  o posibila hipo. 

Pentru a nu sufoca copila cu prezenta noastra  (toti  ceilalti  parinti aduceau copiii dupa care  plecau la treburile  lor  urmind  sa revina in jurul orei 20.00)  i-am explicat  in 2 cuvinte  mamei sarbatoritei  ca noi mergem sa bem o cafea in apropiere  si ca daca observa ceva (orice)  in neregula sa ne sune  si venim in mai putin de un minut (cafeneaua era  fix linga locul de joaca). Toate  bune si frumoase, mi-am luat  sotul de mina  si am plecat  sa  savuram  pret de 2 ceasuri  o cafea lungaaa.  Bem cafeaua  linistiti si  revenim la ora 19.30 cind actiunea  Actrapidului se va fi terminat  si trebuia sa ne facem o noua ‘piscatura’.   Complet relaxati  cu gindul  ca glicemia  ar trebui sa fie  OK  sucul baut contrabalansind  cu efortul depus, chemam copila luam glicemia  si … stupoare 356 .    Scot  imediat Actrapidul,  administram imediat   2 unitati  IM si trimitem copila din nou la joaca.  In ciuda valorii mari copila se prezenta  absolut  Ok,  nu  tu obosita, nu morocanoasa , nu nimic…

Mai stam la petrecere  inca  o  ora  in care  copila nu mai maninca nimic iar  cele  2 unitati de Actrapid trebuiau  sa-si faca efectul, dupa care  plecam spre casa.  Aici  verificam din nou glicemia   si  din nou surpriza, in loc sa scada, glicemia urcase la 468,   valoare  pe care  n-a mai vazut-o glucometrul de 4 ani de pe vremea debutului.

Nu stiu ce si cum s-a intimplat, probabil  ca minunata-mi copila  bause de data aceasta  mai mult  suc  decit trebuia (desi  mi-a zis  ca doar 2 pahare  ceea  ce tinind  cont de cit  a topait la gonflabila si de cit a dansat nu trebuia sa duca la o glicemie asa mare)  ideea este ca acasa  m-am  mobilizat am mai facut inca o tura  de Actrapid am mai tinut-o treaza  inca o ora  ca sa o pot testa inainte  de culcare  dupa  care am mers la nani.  La ora 01.00 noaptea  glicemia scazuse deja la 90 asa ca i-am incalzit 150 ml lapte pe care i-a baut mai mut  adormita decit treaza. A doua zi   hopul deja trecuse, glicemiile pastrindu-se   normale pe tot parcusul zilei.

Nici  nu vreau sa ma gindesc  ce o fi simtit  creierasul ei in acele  ore cind de la o glicemie  normala  am ajuns la  un maxim de 468  iar apoi a revenit la normal,90.

Cred ca la petrecerea viitoare  o sa apelez din nou la tactica ochii si copila  :(

Cam asta-i  cu diabetul…  cind crezi  ca ai gasit  reteta  perfecta  pentru  o situatie  se intimpla o ‘minune’ ca asta  cind trebuie sa te regrupezi.

 

La trei ani de la debutul diabetului,  toamna  lui 2010  a fost  una groaznica  din punct de vedere al glicemiilor. Indiferent  ce si cum faceam nu mai puteam  obtine  un echilibru glicemic. 

Sfatul  si  indrumarea  medicului nostru  diabetolog a fost acela  de a schimba  tratamentul  insulinic , mai precis  de a schimba tipul de insulina. Daca  de la debut  si  pina  in iarna lui 2010 copila a fost  pe Actrapid  dimineata si la prinz  si Mixtard seara,  acum cu noua schema  suntem pe Actrapid (dimineata, prinz  si seara)  si Lantus  la ora 21.30

Noua  schema  ne tine pe niste  glicemii absolut  minunate -copila nu se trezeste  cu glicemii mai mari de 90, cele de peste zi  sunt undeva intre 80-150, si…….. ,  ne permite  ca atunci cind vrem,  sa ne trezim tirziu.  URAAAAAA…..    Simbata de exemplu,  m-am  trezit  de dimineata, afara  ningea  si viscolea, era  o vreme  de dormit de mama mama, asa ca m-am  bagat inapoi in culcus  si am dormit  pina la ora 11  cind a binevoit  domnisorica mea sa se trezeasca.  Tinind cont ca in fiecare seara   merg la nani dupa ora 01,  iar trezirea este  la 6.45,  un astfel de rasfat  e mai mult decit binevenit, atit pentru  mine  cit  si pentru copila  (care pina la introducerea Lantusului  se trezea  in fiecare dimineata volens-noles  la ora dictata de schema de tratament). 

O alta  observatie  este legata de scaderea  unitatilor de insulina:  daca acum  avem 24 unitati/24 ore (12 Lantus+ un total de 12 Actrapid,  si la Lantus  inca  lucram la doza)   inainte aveam 19-20 numai de Mixtard.

Cum s-a facut  trecerea de la Mixtard la Lantus? 

In primul rind am ales sa facem  asta  in vacanta  de  Craciun  cind, stind  si eu acasa,   o puteam  supraveghea  pe copila 24  de ore din 24.

Doamna  doctor, pe care  o iubim si care pina acum n-a gresit  niciodata cu noi, este precauta, si prefera ca la  inceputul oricarei  scheme de tratament sa o ia usurel din aproape in aproape.  Dupa ce a facut  calculele  necesare (functie de  greutate copil…) a hotarit  sa incepem  cu o doza mai  mica de Lantus  decit  cea  care  ar fi trebuit conform teoriei.

Astfel  am  inceput  cu 9 unitati  si la fiecare  2 zile  de monitorizare  a glicemiei  am tot  marit  doza pina am ajuns  la 15 unitati. Asta  se intimpla  imediat  dupa perioada  cu glicemii  mari.  Dupa  citeva zile  de administrare  a 15  unitati de Lantus  am observat ca copila  incepea  sa vina  dimineata cu glicemii de 60, 65, 69, motiv pentru care am inceput  sa o luam in sens  invers, scazind unitatile.

Binenteles ca aceasta  situatie  usor  confuza a iscat urmatoarele intrebari:  crestem treptat  ca apoi sa fim nevoiti sa scadem??? de ce   nu ne-au aratat glicemiile de dimineata de la bun inceput  ca trebuie  sa ne oprim la 12 unitati???  Iar explicatia a fost  urmatoarea:  la inceput eram  dupa o perioada de glicemii mari  asa  ca organismul copilei cerea insulina, dupa  care incepind  sa obtinem valori  normale  a scazut  si necesarul de insulina: ”scaderea treptata a necesarului de insulina de acum reflecta de fapt scaderea hemoglobinei glicozilate ( HbA1c mare – necesar mai mare de insulina, hbA1c buna – necesar insulinic mai mic), asa ca suntem pe
drumul cel bun.”

Momentan suntem la o proportie de 50%  insulina rapida  cu 50%  Lantus , dar cred  ca mai merge sa scad o unitate de Lantus (inca mai gasesc dimineata  glicemii de 70) asa ca in final cred ca vom avea  rapida  50-55% din doza totala de insulina pe zi + doza de Lantus 45-50% din doza totala .

In alta ordine  de idei  continui  sa adun si sa traduc  retete  cu HC/100 de produs  calculati. Astazi am adaugat la pagina de GUSTARI, urmatoarele: ‘chec’ cu sunca si cascaval,  bruschete, tartine cu somon, rulada cu ciuperci.

Sper ca in curind  sa primesc si sa postez si retete  de la voi.

Iaca-ta  ca am ajuns si in 2011. Sa dea Domnul  ca fie  un an fooooaaaarte  bun  cu multe  impliniri,  dar mai  ales  sa fim sanatosi.

Sincer, nici  2010 n-a fost prea rau : chiar zilele trecute  copila mi-a zis  ca   nu vrea sa-si schimbe  viata  de printesa pe care o are  (indiferent  ce o  insemna asta pentru ea, eu deduc  de aici ca e un copil fericit),  asa ca altceva  chiar nu  mai conteaza- sanatosi  sa fim  ca pe restul le rezolvam intr-un fel sau altul.

Cei drept  sfirsitul de an  ne-a  dat putin  de furca  dar  acum  totul e bine.

Si cind  zic  ca ne-a dat  de furca  ma refer la ultimele luni  in care  nu am mai reusit  sa obtinem  echilibrul glicemic  cu care eram  obisnuiti,   iar colac  peste pupaza  chiar inainte de vacanta de iarna  ne-a  adus  copila  o  ‘minune’ de bacterie  care  ne-a  chinuit  oleaca (dar  despre asta o sa scriu  la pagina: ”Diabetul si Bolile  sezoniere”  ca e ceva de scris,  a fost cam uritel:   febra, varsaturi,  lipsa poftei de mincare, stat  2-3  zile  doar pe ceai de menta  indulcit  si 10 stiksuri… ). Dar acum s-a terminat  si ma bucur  tare  mult  ca am evitat spitalizarea: prin testari  ale glicemiei si administrare de  insulina doar cite  1 unitate din ora in ora (intrucit  in primele 2 zile  hidratii au fost asigurati doar  din zaharul din ceaiul de menta   si maxim 10-12 sticksuri pe zi), precum si testarea  glicozuriei si cetonuriei.

Dar cineva acolo sus ne iubeste  si  am  scapat de tot  cea  fost mai rau  chiar inainte de Craciun  asa ca ne-am  putut  bucura din plin  de zapada -am fost la derdelus  in parcul IOR, a venit  Mosul si a facut  un copil  foarte  fericit  daruindu-i  o mita ‘aproape’ reala, am  ris, dansat si chefuit  in noaptea de Anul Nou iar acum asteptam  cu nerabdare reinceperea scolii -ca cica  ni s-a  facut  dor  de doamna  si de colegi.

Si inca ceva, deloc de neglijat,  am rezolvat  si problema glicemiilor oscilante  introducind  Lantusul  si cea de-a patra  intepatura, fiind acum  pe asa numita schema BAZAL-BOLUS  sau Insulinoterapie Fiziologica, dar despre  toate astea  ceva mai tirziu intrucit  suntem inca in tatonari.  De  citeva  zile suntem  posesorii fericiti  ai unor glicemii de 98, 89,  106……   . Un alt  beneficiu  al acestei  scheme  este  faptul ca dimineata putem  dormi  cit vor muschiuletii nostrii fara  sa ne mai temem de hiperglicemie.  Se zice  ca  Lantusul  pastreaza oarecum constant pina la trezire   valoarea glicemica gasita in seara precedenta.

Concluzionind:  scolarita suntem, fericita  suntem, hiperglicemia am rezolvat-o  pentru moment, de raceala am scapat  si  cu putina sansa poate  ne-am  si  imunizat  la aceasta  tulpina urita, de spitalizarea am scapat  si  sper  sa ne fereasca Dumnezeu de asta in continuare, in noaptea de Anul Nou am ris  si copila ne-a zis ca a  auzit  ea ca daca rizi  de Anul  Nou o vei face apoi tot  anul, asa ca tot  ce-mi  pot  dori  pentru anii ce vor  urma este sa fim sanatosi , sa gestionam cum trebuie  ”prietenul nostru” -diabetul,   sa vad  numai  zimbete si fericire pe chipul  copilei  si  sa vina mai repede  ziua  in care ma voi imbata de bucurie  ca s-a gasit  solutia pentru  vindecarea dibetului.  Pina atunci insa  o veste    buna ar  fi cea despre  OMNIPOD care personal,  mi se pare  mare  lucru  si abia astept  sa apara  si prin aria noastra geografica (voi scrie  si despre acest  dispozitiv  curind).

Sfirsitul lui 2010 -inceputul lui 2011  reprezinta  o perioada de noi inceputuri:  scoala,  blogul   (datorita  lui am  cunoscut  deja  2 dulcinei frumosi  si veseli : zuza  si Alex-si pe  parintii acestuia) , inscrierea pe forum  unde am conversat  cu mamici  care trec  prin aceleasi incercari ca si noi, Lantusul,  intarirea sperantei  ca va fi bine:  OMNIPODUL.  Sper si cred  in aceste  inceputuri de drum.

La multi, multi ani  ani sanatosi, fericiti  si cu glicemii bune.

Nu!

Nu este vorba despre  un numar  cistigator  la loto  ci  DIN  NEFERICIRE  27 este  valoarea  glicemiei  gasita Joi,  02 Decembrie 2010  in jurul orei 16.00.

Asa cum  ziceam in posturile anterioare, acum  o  luna  si ceva  am avut  o perioada  de vreo 2 saptamini  in care  hiperglicemia  se incapatina sa persiste  indiferent  ce faceam: am scazut  HC, am marit  dozele de insulina. Se pare  ca copila trecea  printr-o  perioada  in care hormonul de crestere  era  foarte activ  motiv pentru care capatase  si o oarecare rezistenta la insulina. 

Cind  in sfirsit lucrurile pareau sa se calmeze  si reintram in normal  (incepusem deja  sa renuntam la suplimentul de insulina),   in dupa amiaza zilei de 04 Noiembrie copila  a trecut  printr-un episod  de hipoglicemie (cel mai  urit de pina atunci:  s-a trezit  din somnul  de prinz  plingind  si  zicind  ca o gidila ceva).  I-am dat imediat  zahar  si in 2-3 minute  scapasem   deja  de  ce fusese  urit.

De atunci toate bune si frumoase,  am reusit  sa tinem  in friu glicemiile obtinind valori  foarte bune  la toate testarile de peste zi si noapte.

Insa  Joi,  DESI nimic  special  nu s-a intimplat (efort…)  iar copila a mincat  la masa  de prinz  cantitatea corecta de HC,  doza de insulina a fost aceeasi, totul  desfasurindu-se  exact  ca in zilele precedente fara nici  o abatere de la schema  de tratament  sau HC, aproape  de ora 16, in somn,  copila a inceput  sa geama  si sa aiba usoare convulsii (tresarea foarte des).  Am inteles  imediat ca ceva nu este in regula  si i-am testat  glicemia.  Ce am vazut afisat pe ecranul  glucometrului parea desprins  dintr-un vis urit, nici mai  mult nici mai putin de GLICEMIE    27.  Binenteles  ca n-am mai pierdut  nici o secunda am trezit  copila  i-am dat sa bea  apa cu 15gr  zahar  si apoi am sunat  medicul diabetolog care m-a sfatuit  sa-i  fac  si  1/3 glucagon (profund intramuscular in fesa).  Dupa zahar am lasat-o  sa mai manince 2 bomboane  si i-am mai dat si o felie  de piine  deci inca  10HL.

Usoarele convulsii s-au oprit  imediat,  copila  si-a revenit  foarte  repede , de fapt  nici  nu cred ca a realizat   ce s-a intimplat intrucit  totul  s-a desfasurat foarte repede, iar  la ora 16.20 avea glicemia 177.

Ceea ce, conform dnei. doctor,   indica  ca a stat  foarte  putin in  hipo.

Deci, la ora 13.20 avem glicemia buna,  facem insulina  in doza obisnuita si mincam  HC  corespunzatori  iar la 15.50  o trezesc intrucit  constat  ca este in hipo. Ce s-a intimplat de am ajuns aici  numai Dumnezeu stie.

Dna.  doctor  mi-a  zis  ca in urmatoarele  12 ore,  uneori 24 ore,  o sa aiba in continuare  tendinta de hipo  si ca trebuie tinuta  pe glicemii de 150-200 ca sa protejam activitatea cerebrala.

Tabloul  glicemic care a urmat  este:

ora 17.00 -glicemie 223 –  o las in pace

ora 19.20 -glicemie 215 -facem Mixtard cu 2 unitati mai putin  fata de doza obisnuita  si mincam HC  in cantitatea normala de la aceasta ora.

ora 22.00 -glicemie 285  si  fac marea greseala  de a-i face corectie cu 1 u Actrapid apoi ii dau gustarea de la aceasta ora

ora 23.00 -glicemia 192 -asa ca ii dau putin lapte  intrucit  realizez  ca in interval de 1 ora  a scazut destul de mult

ora 23.33 -glicemia 116 –  ii dau apa  cu 10gr zahar

ora 24.20 -glicemia 141 -o las in pace

ora 01.00 -glicemia 89 -ii dau iarasi 15 gr zahar

ora 01.20 -glicemia 100 asa ca ii mai dau alte 10gr zahar

ora 02.00 -glicemia 154 – o las in pace

ora 02.30 -glicemia 169 – o las in pace

ora 03.15 -glicemia 158 -vad ca iarasi a mai scazut  putin  asa ca pentru buna regula ii dau iarasi 20gr zahar

ora 04.41 -glicemia 233 -si in sfirsit  ma culc  si eu (iepureste, linga ea binenteles)

Ziua urmatoare, Vineri dimineata:

Dimineata la ora 07.00  avem glicemia 184  iar la ora de masa la 07.30  -192  -facem insulina  cu  2 u de Actrapid  mai putin  fata de doza obisnuita si de data asta ii dau sa manince  mai multi hidrati

 ora 11 -glicemia 270 – o las in pace fara HC  si fara corectie de insulina

ora 13.20 -glicemia 225 -insulina cu 2 unitati mai putin ca in zilele precedente si HC  cantitate  normala

ora 16.00 -glicemia 220 -HC cantitate normala

ora 19.20 -glicemia 192,  Mixtard  ramin  la doza  de Joi dupa hipo cind am scazut  cu 2 unitati (mare greseala  am facut intrucit glicemiile ce au urmat  indica faptul ca trebuia  sa mai scad   alte 1.5 -2 unitati) si mincam  HC  cantitate  normala de la ora asta

ora 22.00 -glicemia 171 – HC  cantitate normala de la aceasta ora

Urmeaza o noua noapte alba ptr mine,  in care am obtinut  glicemii  normale de  154, 181 …., asta   insa  dupa ce la ora 01.00 am apelat din nou la zahar;  de data aceasta  ca sa stiu o treaba direct 20gr (si bine am facut  ca altfel iar aveam valori  mici).

Si inca o data, aceasta minunata  doctorita, a dovedit  calitati de mare OM.  Ne-a  sunat  de citeva ori pe zi sa vada cum evoluam si sa ne sfatuiasca , iar in ziua  cu pricina  chiar  la fiecare 30 min.

Daca in cazul  racelilor  sau a altor  procese inflamatorii (laringite, etc),  in perioadele de crestere unde avem  hormonul  cu pricina, organismul capata  rezistenta la insulina, dupa  o hipoglicemie  organismul devine foarte sensibil la insulina  o perioada de pina la 48 ore avind  tendinta de  hipo indiferent  ca scazi  dozele de insulina  si maresti HC.

Dna. doctor  zicea ceva  de genul : dupa  o hipo severa  este nevoie de  ”o baie de glucoza”

Citeam in ghidul dlui. doctor  Viorel Serban ca in urma unui episod  de  hipoglicemie, dupa 2-3 saptamini de glicemii bune,  poate urma un altul.  Tinind cont  ca pe 04 Nov.  am avut  o hipo (cei drept mai usoara decit  cea de acum), probabil ca asta  ni s-a intimplat  si noua ?! 

Urite zile!

Desi teoriile sunt variate, ma rog  ca aceste  2 episoade de hipoglicemie  sa nu  lase urme, si ma consolez un pic cu gindul  ca mai  mult  ca sigur copila a stat in aceasta  stare   o perioada  foarte scurta si si-a revenit  foarte, foarte repede  ceea ce   se zice  ca indica faptul ca hipo respectiva nu va afecta  in timp  activitatea  cerebrala.

Pina in toamna asta  am reusit  sa avem glicemii bune   si de fiecare data  am obtinut  rezultate foarte bune la glicozilata,  insa se pare  ca acum se  produc  ceva schimbari  in organismul copilei (creste, avem deja  6 ani jumatate) si TREBUIE sa schimbam schema de tratament.

Desi am stabilit cu dna. doctor  ca este momentul sa introducem cea de-a patra administrare de insulina  la sfirsitul lui Decembrie  cind am vacanta 3 saptamini si pot fi acasa non-stop, marturisec ca abia astept noua schema  care SPER ca ne va feri de astfel de situatii.

Altfel, ca sa mai inveselim putin atmosfera,  Vineri  copila a participat la Bazarul de Craciun  organizat de scoala, bazar  pentru care  ne-am  pregatit  cu mare drag si entuziasm  timp  de 2 saptamini  vopsind  conuri de brad,  ghinde, globulete de polistiren, oameni de zapaza, un brad de carton confectionat  de noi si multe multe  altele  care se pot  vedea  in poze.

Iar  Duminica dupa amiaza  ne-am  pregatit  ghetele  pentru  Mos  Nicolae  care ne-a  rasplatit  cumintenia  si rezultatele  bune la scoala  cu un  laborator de parfumuri  si un calut Baby-Bella.

Binenteles  ca Mosul a trecut  si pe la scoala  lasind  copiilor turta dulce  si un saculet ghetuta  cu care  sa il asteptam  pe fratele mai mare  Mos Craciun.

Astazi este  zi mare la scoala,  copiii  vor  impodobi  bradul,  asa ca copila  va avea  parte   de o zi frumoasa.

Sa dea Domnul  sa avem  parte  numai  de zile  frumoase  cu glicemii bune.

 

Batrinete, haine grele

Ce n-as da sa scap de ele…

Cam asa  simt eu acum vis-a-vis de acest diabet juvenil care ne-a invadat viata cum 3 ani.

Traversam o perioada ciudata: 

*ultima glicozilata a copilei a iesit, pentru prima data,  cam mare – 8.9

*am fost la doamna doctor  si am pus tara la cale pret de 2 ceasuri. In final am hotarit sa asteptam pina la urmatoarea glicozilata sa vedem  cum iese  si daca va fi  tot  mare sa modificam schema de tratament. Ideea cu asteptatul se datoreaza faptului ca inainte de glicozilata asta mare  Aida a avut  o otita, iar apoi o perioada de nas infundat (deci mai mult  ca sigur  ca a fost  si o usoara inflamatie ce putea da valori glicemice mai mari).

*Ok ! ma impac cu ideea ca daca asta trebuie asta o sa facem, insa inainte de toate vreau sa ma lamuresc de unde  fost glicozilata mare: datorita acestor cauze sau pentru ca pur si simplu schema cu 3 administrari de insulina nu mai merge. Lamureste-te daca poti!?  Cind ne era  si noua  bine iata ca ne paste o oarecare laringita care mai mult  ca sigur ca va influenta tabloul glicemic. Apropo,  asta e a doua oara  cind ar face Aida laringita, prima data  fiind  anul trecut  cam tot in aceasta perioada. Sper sa nu devina un obicei si in fiecare Noiembrie sa ne ‘laringim’.   

 Sunt cu atit  mai confuza  cu cit  pina la acest inceput de laringita,  glicemiile pareau sa-si revina. Ieri , de pilda,  dimineata am avut 105, la ora 16 coborise la 60 (probabil pentru ca marisem iar cu 1 unitate insulina de la ora 13.20),  la ora 20.20 – glicemie 198  dar stiu ca asta s-a datorat celor 2-3 biscuiti mincati intre mese, iar azi-noapte la ora 01.00 avea 98.

Deci merge sau nu merge inca schema cu 3 administrari???

Care este momentul corect cind trebuie sa trecem la 4?  Stiu ca n-avem incotro, ma consolez cu faptul ca  Aida e mai mult decit intelegatoare si nu protesteaza niciodata deci sigur copila ne va ajuta ca  tranzitia sa fie mai usoara, stiu si ca mai important  este sa avem glicemii bune decit sa evitam o intepatura,     dar totusi ma intreb care este momentul ‘0’ cind este necesata trecerea la cea dea  4-a  administrare : 3 Actrapid + 1 Lantus .

Sper ca laringita  sa treaca repede si sa nu ne puna  mari probleme.  Cu siguranta in Decembrie o vom mai vizita  inca odata  pe minunata noastra doamna doctor Mihaela  si vom hotari  daca incepem  cu Lantusul  pentru ca daca tot  trebuie sa o facem, atunci cel mai bine ar fi sa alegem acest moment  in vacanta de iarna a copilei cind sunt si eu acasa  si o pot monitoriza si interveni oricind.

Deci revenind:

Diabetul, haine grele

Ce n-as da sa scap de ele…

Ieri  spuneam  ca de cind  am intrat in ‘blogosfera’ citesc  zilnic blogul lui Dono  si cei al Ninei. Ce am omis sa spun  este  ca il citesc si pe cel al  actorului Dragos  Bucur,  si pe cel al zuzei http://zuzubell.wordpress.com/, o tinara cu diabet -o dulcisoara ceva mai mare.  Sper  ca astfel sa inteleg mai bine  cum diabetul  influenteaza   tinerii si sa-i pot  fi   o prietena buna si intelegatoare  fiica-mii,  fara a cadea in extrema  cealalta si a o sufoca  cu o protectie/atitudine  exagerata.

Astazi  zuza se intreaba  pe blogul ei  cum reactioneaza diabeticii de diverse  virste la starea  de hipoglicemie, fapt care mi-a amintit  un episod petrecut recent, asa ca iata  ce i-am raspuns:

”ultima data cind copila mea (6 ani si 6 luni) a facut hipo a fost recent si un picut cam scary. La prinz am lasat copilul sa mearga la nani cu buni iar noi am plecat sa-i luam o rochita pentru serbarea care tocmai se apropia. Nu am lipsit mai mult de 2 ore insa cind am intrat in casa m-am speriat de plinsetele care se auzeau din dormitorul ei. Copila tremura si plingea cu lacrimi de crocodil zicind ca o gidila ceva. Binenteles ca pina sa intram noi in casa buni ii daduse deja o bomboana care insa nu apucase sa-si faca efectul. Am suplimentat si noi cu 10 g zahar am luat copila in brate si am asteptat sa se linisteasca. In cei trei ani de cind s-a instalat diabetul am avut doar citeva episoade cu hipoglicemie si de regula de fiecare data am fost in preajma copilei, le-am ‘ citit’ si actionat din timp asa ca niciodata nu facut ‘urit’. Cred ca asta e si motivul pentru care acum m-a afectat atit de tare. Dar a trecut… Daca insa dau filmul inapoi cele mai urite crize de hipo (urlete din cauza durerilor de burta, biiguieli fara sens) le-am avut, unde crezi(?) chiar in locul in care ar trebui sa ne simtim in siguranta si anume in spital (si asta prin ‘bunavointa’ unei doctorite blonde si in conditiile in care noi ne-am internat ‘pe picioare’ ca sa zic asa, avind ca simptom corpii cetonici, glicozuria si glicemia mare fara nici o manisfestare grava -dar asta e alta poveste pe care vreau sa o uit dar se pare ca m-a marcat foarte mult si chiar nu pot -daca citesti primul meu post intelegi ce vreau sa spun .  O zi buna fara hipo fara hiper.”

 Precizez  ca aceasta  hipo a venit  dupa  o perioada in care  am crescut  dozele  de insulina din cauza  unor  glicemii mari date de hormonul de crestere, apoi  vazind  ca respectivul  hormon s-a mai potolit  si ca nu mai influenteaza glicemia atit de mult, am inceput sa reducem dozele insa se pare  ca nu atit de mult  si repede  cit ar fi trebuit (am zis  si eu sa o luam usurel usurel cu cite 1 unitate, dar cred de data asta  ar fi fost cazul sa reduc  cele  2 unitati in plus odata).

Oricit de mult ne straduim,   din pacate diabetul ne pune fata in fata  si cu astfel se situatii. Totul este  sa nu ne pierdem cu firea,  sa actionam la timp si sa scurtam pe cit posibil  starile de Hipoglicemie care nu fac deloc  bine creierului. Si cel mai imporant,  sa avem in casa  glucagon pentru situatii grave de urgenta.

Ca sa fim  si noi in rind cu lumea (efectul de turma…  de…  ce sa-i faci???)  si sa participam la ”Blog Action Day-Water”  am incercat sa aflu ce influenta are apa  asupra dulcineilor nostrii.

Dincolo de faptul ca ar trebui sa se trezeasca  constiinta in noi (sa urle chiar) si sa incepem sa avem  o mult mai mare  grija de aceasta  resursa fara de care nu am putea trai si care din pacate este limitata,  discutiile pe aceasta  tema  pot fi numeroase si variate.  

Iata ce am aflat eu legat de apa si  ceea ce ne doare pe noi cel mai mult, si anume diabetul:

*Apa minerala scade glicemia:

Consumul a 1,5-2 litri de apa minerala plata sau carbogazoasa pe zi contribuie la scaderea glicemiei in cazul pacientilor cu diabet zaharat. Apa minerala este un adjuvant in tratamentul antidiabetic, hidratarea corespunzatoare avand un efect benefic asupra metabolismului glucidelor, arata prof. dr. Constantin Ionescu-Targoviste, directorul Institutului de diabet, nutritie si boli metabolice “N.C. Paulescu”.

La Institutul “N.C. Paulescu” a fost efectuat un studiu cu privire la influenta consumului de apa minerala plata si carbogazoasa asupra persoanelor cu diabet zaharat. Pe parcursul studiului, pe langa medicatia obisnuita, bolnavii au baut 1,5-2 litri de apa minerala zilnic. S-a demonstrat ca, pe termen mediu, apa contribuie la scaderea glicemiei.   “De asemenea, indiferent de tipul de apa minerala consumata – plata sau carbogazoasa – sau de durata consumului am constatat stimularea diurezei si scaderea concentratiei de sodiu si potasiu urinar, cu rol antilitiazic”, afirma dr. Rodica Strachinariu, medic primar specialist in diabet, nutritie si boli de metabolism.
Apele potabile contin saruri minerale (sodiu, magneziu, potasiu, litiu, fluor) benefice pentru sanatate. Plate sau carbogazoase, apele minerale au un continut de saruri minerale ridicat, putand ajunge de la 500 de miligrame la 1.500 de miligrame la litru.

*Apa antioxidanta alcalina, inamicul diabetului zaharat  

Unul dintre cele mai importante lucruri (dar si cel mai simplu si ieftin) pe care il puteti face in prevenirea si tratarea diabetului este acela de a alcaliniza organismul pentru echilibrarea PH-ului, de a stabiliza nivelul zaharului din sange, de a reduce excesul de greutate si de a energiza astfel intregul corp.

 Multi cercetatori au confirmat, pe baza unor experiente si cercetari, ca adoptarea unui stil de viata alcalin constituie formula sanatatii perfecte. Cercetarile din Japonia, Rusia şi alte ţări arată că apa alcalina este un războinic eficient in lupta impotriva diabetului zaharat. Apă alcalină este bogata in hidrogen activ şi, prin urmare, poate duce la vindecare. Pacientul cu diabet zaharat va suferi deseori de o piele uscată, lipsa de energie şi de ulcer. Apa restructurata pentru a creşte prezenţa alcalina serveşte ca un antioxidant. Atunci când e introdusa intr-un plan nutriţional, pacienţii răspund remarcabil la acest tratament.

Apa oxidata are proprietati unice. Aceste proprietati sunt: oxidare pozitiva ridicata, cu o concentratie ridicata de clorură dizolvata si oxigen este cunoscuta sub numele de apă alcalina. Apă alcalină s-a dovedit benefica în tratamentul diabetului zaharat in multe tari din est. În Japonia, doctorii cer pacienţilor sa bea aproximativ 9 – 10 pahare de apa alcalina ionizata pe zi. Ionii grei de oxigen din apă combat eficient radicalii liberi din organism.  Odată ce radicalii liberi sunt eliminati , organismul uman începe să răspundă la apa vie alcalina.

Apă alcalină, în esenţă, scade dimensiunea moleculelor în organism, crescând în acelaşi timp  hidratarea. Apa (o apă aparent pentru viaţă), de asemenea, ajuta circulaţia sanguină. Diabetul zaharat este cauzat de incapacitatea pancreasului de a produce insulină în mod adecvat. Revistele japoneze medicale spun ca disfunctia pancreasului la pacienţii cu diabet zaharat se datoreaza prezenţei radicalilor liberi. Apă alcalină, scriu revistele, este un agent natural în inversarea efectelor acestor radicalilor liberi.

Consumul regulat de apa alcalina sau apa alcalina ionizata, conform cercetatorilor, poate reduce nevoia de insulina cu aprox. 50 %. Pentru mulţi pacienţi americani, conceptul de apă alcalina în tratamentul pentru problemele de sanatate este încă nou şi, prin urmare, nu este promovat pe scară largă. Cu toate acestea, apa alcalină, ca tratament suplimentar sau ca tratament alternativ, poate fi un subiect de discutat în detaliu cu medicul dumneavoastră.

Frustrare, frustrare si iarasi frustare…

Cred ca asta este cuvintul  cheie in ”dialogul” cu diabetul.

Dupa un week-end cu glicemii  bune, chiar  foarte bune as putea spune, azi dimineata ne-am trezit cu  glicemia 274. Si asta dupa ce la verificarea de noapte am avut 149 deci o glicemie  buna pentru ora 12.30.

Tinind cont  ca este a doua oara  cind ni se intimpla asta (am mai patit-o  si Joia trecuta) cred ca avem de-a face iarasi  cu hormonul de crestere (in cei trei ani  de cind avem diabet am mai trecut  prin perioade  din astea cind mai mult ca sigur  copila era in plin proces de crestere).

Este al naibii de frustrant sa te straduiesti sa faci totul ca la  carte: dozare insulina, ingerare cantitate corecta de hidrati , testare periodica glicemie (stat pina la ora 12.30- 01.00 noaptea ca sa te asiguri ca totul va fi Ok peste noapte) ca  sa te trezesti apoi intr-o buna dimineata  cu astfel de valori.

Dar asta e, trebuie sa crestem si nu ne putem lasa doboriti doar din atit. Vedem noi cum o scoatem  la capat  si cu acest ”fenomen de zori”.