Noi si Diabetul

Archive for July, 2012

Pentru ca obiectivul principal al acestei vacante a fost Disneylandul ne-am achizitionat pasapoarte Fantasy -159 eur /bucata, care ne-au permis  sa intram in Disney  in fiecare zi cu exceptia zilei de 26 Iunie. In afara pasaportului Dream, atit  apasaportul Francilliene cit  si cel Fantasy are anumite zile  de interdictie in parc la care trebuie sa fii foarte atent.  Insa toate  aceste pasapoarte  au  si anumite  benefici, noi de exemplu am beneficiat de parcare gratuita, acces  in parc  4 zile din cele 6 petrecute in Franta, si 10% discount la souvenirurile  cumparate.

Despre  Disney  ce sa zic?!  E greu de descris in cuvinte, este o combinatie de magie cu comercial,  nu stii cind incepe  una si cind se termina cealalta, insa la sfirsit  ramine doar magia. Lume muuulta, cozi incepind de la 15 minute asteptare  pina la 80 de minute, insa atunci cind ajungi in fata  uiti  de tot  si toata sfiriiala din talpi. Toate atractiile sunt create intr-un mare fel, multe te poarta cu adevarat in lumea basmelor, esti patruns de toata acea atmosfera magica, iar parada  si show-ul Dream de la inchidere sunt bomboana pe coliva.

Pe tot parcursul zilelor copila a avut glicemii situate  intr-o  plaja   mare de valori: 60-200 si ceva.  La 60 ajungeam dupa  a portie consistenta de mers pe jos (asta desi incercam sa contrabalansam ba cu inghetata , ba cu suc,  ba cu  mici  gustari -degeaba  starea de bine combinata  cu mersul pe jos  ne-a dat cel putin o glicemie de 6o-70 pe zi) iar la 200  ajungeam mai pe seara cind insulina rapida  era pe final  iar eu de frica hipo tot bombardam copilul  cu hidrati.  Insa… desi  poate  suna  stupid glicemiile de seara de 200 -250 au  fost de bun augur pentru ca eram atit  de  obositi  seara incit  nu ma mai puteam  trezi peste noapte sa verific glicemia iar valorile gasite la trezire   nu erau mai mari de 80. Copila a fost o revelatie, a rezistat  eroic programului intens  si efotului fizic  mare,  cel mai devreme am mers la nani intre 24  si 01 noaptea,   si cel mai tirziu la 4 dimineata (in seara in care am fost  in Paris  sa urcam un turnul Eiffel iar la intoarcere am ratacit  drumul spre casa   )

In afara de Dysneyland, in vacanta asta am mai bifat:  Sea Life Aquarium  http://www.visitsealife.com/Paris/en/ (am optat pentru oferta de 10 eur  bilet  cu intrare  in zilele de Miercuri, Simbata si Duminica) ,  turnul Eiffel (doar pina la etajul 2  ca atit  mergea  liftul seara la 11.30 cind am ajuns noi  -pret bilet 14 eur pentru adulti  si 9 eur pentru copii pina in 12 ani) -http://www.tour-eiffel.fr/, si plimbarea pe Sena cu  Bateaux Mouche ( 11.5 eur pentru adulti  si 5.5 eur pentru copii pina in 12 ani)  -http://www.bateaux-mouches.fr/

Daca intreb copila  ce a impresionat-o mai mult din aceasta  vacanta raspunsul invariabil este  parada  si intilnirea cu printesele. A fost  o vacanta pentru care  am avut  emotii mari  dar care s-a  dovedit  a fi magica.

Pentru cei care intentioneaza sa mearga la Disneyland si care jung  pe aici voit sau intimplator iata citeva sfaturi:

-luati sandwichuri si  sticle cu apa cu voi -o cola este 4 eur, o gogoasa 3 eur, o inghetata 3-5 eur  iar un hot dog 7 eur

-luati  harta parcului si studiati-o foarte atent:  vedeti  care sunt locurile unde se fac poze  cu personajele Disney (din pacate nu sunt  foarte multe  dar merita)

-stabiliti-va obiectivul: doriti o portie de magie  sau  senzatii tari???  Pentru  o  singura  zi  petrecuta in parcuri  nu este timp de incercat  ci mai mult de punct ochit -punct lovit.  Pentru senzatii tari petreceti  mai mult timp in studiouri (nu ratati Studio Tram Tour  si Crush’s Coaster)  iar pentru fetitele dornice de intilnirile cu printese nu ratati Princess Pavilion/Fantasyland din parcul mare.

-nu ratati  parada mica de la ora 16.15  ‘Stars in cars’ din Studio parc

-nu ratati parada mare  din parcul  mare  de la ora 19.00

-nu ratati spectacolul de lumini, proiectii , lasere si artificii de la ora 23.00

-daca aveti bilet de intrare in ambele parcuri cereti sa vi se puna stampila astfel putind iesi si reintra in  parcuri  cum doriti. Cei cu pasapoarte -sky is the limit!

-daca copiii sunt  mai mici  si-i stiti  ca nu rezista  la mers mult, inchiriati  un Stroller pentru  8 eur pe zi (chiar daca copila mea  are  8 ani noi am inchiriat  un astfel de Stroller in ultimele 2 zile  si a fost  nemaipomenit -n-am mai carat  sacul in spinare  iar copila si-a pastrat energia  pentru atractii)

-in rest  ingnorati durerea de picioare  si incercati sa intrati la cit mai multe  atractii ca merita  tot efotul.

It’s  magic!

Au revoire Disneyland!

Ne trezim la 6-30! Glicemia undeva pe la 100 , nu-mi mai amintesc exact cit. Facem 3.5 unitati in loc de 5, mincam ceva mai putin si  cu  bagajele  facute, pasapoartele, biletele de avion  si scrisoarea medicala pregatita  ne  indreptam  emotionati  dar   entuziasti catre Otopeni.

 Intrucit  acesta este  primul  zbor la nostru am mers  pe varianta: cursa directa.  Dupa ce am studiat  si para-studiat  cursele, companiile,  preturile… m-am oprit asupra zborului Tarom de la ora 9.25 ora Romaniei (sosire in Paris  la 11.35- ora lor)   cu retur la ora 12.25 din Paris  aterizare  pe Otopeni la 16.15.  Am zis eu ca asa  nu ne trezim chiar cu noaptea in cap la plecare , ca dupa  cazare  ne va ramine  si suficient timp pentru prima incursiune in Disneyland iar la intoarcerea in tara  nu vom alerga ca nebunii sa nu pierdem avionul. Alegerea s-a dovedit a fi una inspirata.

Dar sa revenim, suntem pe Otopeni. Trecem de toate  formalitatile fara prea mari emotii, nu s-a comentat  nimic  referitor la mincarica pregatita pentru  drum, nu ni s-a solicitat scrisoarea medicala, nu s-a zgiit nimeni la glucometru sau la penurile de insulina, ba mai mult  am trecut  chiar  cu sticla  de jumatate de litru plina cu apa. Este ora 8.30 si este timpul pentru gustarica. Dupa inca 20 minute ne urcam in  avion ne ocupam  cuminti locurile si desi am nimerit  in dreptul  aripii deci  prea mare  priveliste nu o sa avem,  dulcinica si-a ales locul de la geam.  Odata asezati  am luat si cea de-a  2-a bulina de cocculine (care  cica are  un gust foarte placut), am scos bomboanele de chupa-chups, ne-am  inchis telefoanele  si iata ca decolaaaam.  A fost nesperat de bine, copila n-a semnalat nici  o senzatie neplacuta.  Ba chiar  a zis  ca i-a  placut  cu avionul, i-a placut mincarea din avion si faptul ca stewardezele veneau  si o serveau cu suc. La un moment dat pentru ca glicemia  a luat-o  direct  proportional cu altitudinea am facut  chiar  si o mica corectie, nu inainte insa de a elimina primele picaturi de insulina (ca sa nu se fi creat vid pe ac/pen din cauza  presiunii).

Odata ajunsi la destinatie  ne-am cazat nu fara oaresce peripetii (a se citi  dupa ce am asteptat  proprietara  3 ore in fata  blocului) in apartamentul Minnie rezervat pe net http://www.homeaway.com/vacation-rental/p74712. Desi realitatea  e  putin altfel decit  pozele prezentate  de site,  faptul  ca apartamentul este  amplasat  intr-o  zona foarte buna aproape de un complex  comercial/mall  cu tot ce-ti trebuie: hrana, haine, acvarium… si , ca este la 2 minute de mers  cu RER-ul (tren) pina la Disneyland,  ca am avut  bucatarie ca sa putem incalzi un lapte si  sa ne incropim o masa, toate astea au facut sa trecem  zimbind peste  faptul  ca  proprietara nu a fost la inaltimea asteptarilor noastre (a intirziat 3 ore  la cazare  si  jumatate de ora la plecare).

Cam atit despre drumul de dus. La retur experienta  cu avionul a fost ceva mai altfel. Inca de la aeroport  spre marea mea mirare, francezii au fost cei  care s-au  zgiit la  glucometru  si la penuri, drept pentru care  le-am aratat scrioarea medicala pe care oricum nu au citit-o  dar macar au terminat cu intrebarile, nu am mai trecut  cu sticla de apa, iar   decolarea  s-a facut parca  mai din scurt  lucru  care a fost resimtit de catre  sot  si  copila, aceasta din urma acuzind si usoare  dureri  de burtica. Dupa decolare insa  am mers la toaleta  unde am rugat copila sa-si dea  cu apa rece pe fata, sa inspire si expire  profund iar la scurt timp a scapat de senzatia neplacuta  care recunosc ca mi-a dat  ceva emotii. Dupa citeva minute si-au facut  aparitia  si stewardezele cu mincarea iar entuziasmul unei noi  mese in avion a sters orice  urma  de  rau de avion. Dupa   savurarea  gustarii, am cerut  o perna si i-am incropit  un mic culcus copilei  care a avut  mila de nervii si inima mea  si a dormit cumintica pina dupa aterizare.

In concluzie prima experienta cu avionul a fost Ok, iar daca si la retur  ar fi  fost ca la plecare  as fi  putut spune  ca a fost chiar minunata.

 Asa cum spuneam  si la inceputul articolului precedent  aceasta  calatorie a fost pentru  noi una de darimare a unor bariere, iar copila ne-a  dovedit  ca este mult  mai tare  decit  credeam noi. In ziua in care am plecat din Bucuresti s-a trezit la ora 6.30 dimineata  si  a mers la culcare undeva dupa 12 noaptea, interval in care a zburat pentru prima data, a mers cu autobusul (ea care  are rau de masina !),  a mincat si facut insulina pe unde am apucat, apoi  a mers jumatate de zi pe jos  prin Disney de i-au  sfiriit talpile.

Saptamina trecuta a reprezentat  un mare prag  psihologic pentru noi:  a fost  prima deplasare  cu avionul a dulcineei mele.

Am planuit  aceasta calatorie  cu luni   in urma  lasindu-ne atrasi in aventura de verii  nostrii. Deci da!  acum citeva  luni ne hotaram ca vara aceasta sa  mergem in Franta  la Disneyland. Odata cu stabilirea planului: unde ne cazam, cu ce cursa sa zburam, ce anume  vizitam…  au inceput  si emotiile de  parinte de dulcinel ‘dar ce ne facem daca…’  motiv pentru care au aparut  si   listele.

Am dublat  sau poate chiar  triplat  bagajul de dulcinel  astfel incit  am avut la noi muuulte  penuri  de Lantus  dar  si  capsule de Humalog de rezerva, doua flacoane de glucagon in loc de unul, 2 glucometre, pen gol de rezerva pentru  Humalog  in caz ca se intimpla ceva  cu cel  pe care-l foloseam, muuulte  ace de pen  dar  si de teparus, muulte  baterii de cintar  si  glucometru  si muuulte teste. Ce mai!  am plecat la drum  super  blindati  ca sa  evitam orice  surprize neplacute. Nu stiu  daca  sunt dusa  cu  sorcova  dar  aceasta  multitudine de ‘de toate’  mi-a dat un oarecare  confort psihic.

 La toate  acestea s-a adaugat  si punguta  sacosa de medicamente. Cei  ce au mai poposit  pe acest blog stiu probabil deja  ca dulcinica mea are  oaresce  rau de masina, deci nu stiam  cum se va simti in timpul zborului,  asa ca la sfatul  doctoritei noastre am cumparat  cocculine: medicament homeopat utilizat in mod traditional pentru raul de transport;  iar pentru  pacanitul de urechi am avut  cu noi  bomboane  si  sray de nas (am auzit  noi ca ar  fi bun pentru  evitarea senzatiei de urechi infundate).

Citez  aici  si sfaturile privind medicatia de urgenta, primite  de  la  draga noastra Mihaela, pentru  ca  am convingerea  ca acestea  va pot  fi  de folos  si voua:  

________________________________

Metoclopramid,
1 fiola are 10 mg in 2 ml
ptr varsta Aidei (8 ani)  doza e de 5 mg la 8 -12 ore
asta inseamna 1 ml la 8-12 ore (pentru  doza   TREBUIE   sa va sfatuti  cu medicul  vostru )
1 ml e cam mult ca volum ca sa il faci cu seringa de insulina si cu ac mic ( ar merge injectat in fundulet, cu ac mai mare, nu de insulina ) ; cred ca cel mai bine ar fi, mai ales ca nu i-ai mai facut niciodata deci nu stim cum reactioneaza , sa ii facem jumatate din doza recomandata ptr varsta ei ( adica 2,5 mg / 0.5 ml ) si sa repetam daca nu a fost suficient de eficient. Oricum, daca e nevoie sa ii facem, ne auzim la telefon (Doamne  cit  de linistitoare e aceasta propozitie: daca e nevoie ne auzim la telefon….)
 
reactiile adverse cele mai frecvente , dar care nu apar decat rar : somnolenta ( destul de des la copii) si crampe/contractura musculara (rar).
 
in carnetelul cu glicemii pe care il aveti la voi, la sfarsitul lui, sa treci dozele din medicatia de urgenta ( precum metoclopramidul, adrenalina, glucagenul), ca sa le ai repede la dispozitie.
 
nu uita de algocalmin ( supozitoare si comprimate), paracetamol ( inclusiv supozitoare), nurofen, termometru, stiksuri cu sare si mac, biscuiti, 1 antibiotic, niste calciu (daca are diaree – o mai leaga la stomac; daca e f cald si a transpirat mult poti sa ii dai 500 mg pe zi cat sunteti acolo ); 1 folie de aspacardin – care sunt saruri de magneziu, potasiu, etc( un fel de saruri de rehidratare)- daca e f cald si transpira si daca aveti glicemii peste 200 cateva ore sau daca are diaree , cate 1 comprimat pe zi, oricand in timpul zilei
 
poti sa iei la tine si o fiola de algocalmin – are 1 g la 2 ml  si poate fi administrat i.m., cate 250 mg / 0.5 ml la 8 ore ( in worse case scenario – adica daca varsa si are si diaree si nu avem cum sa ii dam nici oral , nici intrarectal )
 
smecta, imodium, hidrasec, niste probiotice (erceflora/enterol, etc) – ptr diaree,un antibiotic, cateva pliculete de ceai – de menta, musetel,
putina betadina ( daca cade si se juleste) si 2-3 plasturi

——————————————————————-

Bifind toate cele mentionate mai  sus  am impartit medicamentele in 2 categorii: cele  care au mers  in bagajul de cala  si cele  pe care  le-am pastrat  aproape de noi in bagajul de mina alaturi de glucagon, glucometru  si penuri (aici  intra cocculinele, metroclopramidul, zyrtecul  si  seringa de adrenalina pentru alergii  severe).  Li s-a mai adaugat acestora in bajajul de mina  sticlutele  cu apa cu zahar, suc de portocale, sandwich -uri, sticksuri, biscuti de 2 feluri, banana, masline , haine de schimb  in caz  ca varsa, bluza cu mineca lunga in caz  ca la destinatie este  mai racoare ( si bine am facut  ca fix asa a fost)  si binenteles…  scrisorica medicala.

Aaaa, dar am uitat  sa va spun ca am plecat  pregatita  si cu mincare pentru primele 24 de ore. Am inghesuit in bagajul de cala  5 cutii cu pateu, sticksuri, pachete de biscuiti, piine o cutie de almete, o  bucatica de brinza, 2 pachete  vidate  cu  sunca, cascaval, ceai de menta, masline, un borcanel de nesquick , pliculete de zahar si…  3 snitele.  Toate  astea pentru  ca nu-mi  doream ca imediat  dupa cazare  sa alerg ca disperata dupa mincare pentru  copil (si bine am facut!)

Acestea fiind facute  m-am declarat  multumita  si gata de drum.  

Disneyland here we come!